Intalnire cu echipa Fabricat in Tara lui Andrei

Acum vreo două săptămâni citeam acest articol în care Chinezu ne provoca să discutăm despre afacerile sociale și să încercăm să găsim o suprapunere între acest tip de business și social media. Totul pornea de la o dorință de a lui de a creiona și implementa un astfel de proiect care să fie finanțat prin programul Fabricat în Țara lui Andrei. Încercând să răspund întrebării lui, am ajuns să citesc mai multe despre acest program-competiție de proiecte sociale, iar ieri, la recomandarea lui Rareș, am fost și la întâlnirea cu echipa Fabricat în Țara lui Andrei ce a avut loc la Craiova.

Gazda noastră a fost Raluca Puie, reprezentanta NESsT, asociație parteneră a celor de la Petrom, ce se ocupă cu dezvoltarea întreprinderilor sociale sustenabile ce rezolvă probleme sociale critice. După scurte prezentări ale activității Petrom și NESsT, ni s-au dat informații de bază despre programul Fabricat în Țara lui Andrei, despre afacerile sociale (exemple de bună practică), despre comunitățile ce trebuiesc vizate de proiectele depuse și criteriile de selecție și a avut loc și o familiarizare cu formularele de aplicare.

Deși informațiile acestea pot fi găsite și pe site-ul competiției, vă las aici câteva date-cheie despre program:

• orice persoană fizică / antreprenor / PFA / AF/ II / ONG / SRL poate să se înscrie în competiție;
• prin ideea lor de proiect, aplicanții trebuie să încerce să rezolve o problemă socială din una sau mai multe din următoarele 28 de comunități: Merişani, Băbana (judeţul Argeş); Zemeş, Moineşti, Comăneşti (judeţul Bacău); Suplacu de Barcău, Abrămuţ (judeţul Bihor); Corbu (judeţul Constanţa); Moreni, Gura Ocniţei, Măneşti, Şelaru (judeţul Dâmboviţa); Independenţa, Schela (judeţul Galaţi); Clejani, Ghimpaţi, Bucşani (judeţul Giurgiu); Bustuchin, Hurezani (judeţul Gorj); Icoana (judeţul Olt); Băicoi, Boldeşti- Scăeni, Telega (judeţul Prahova); Marca (judeţul Sălaj); Siliştea, Poeni (judeţul Teleorman); Guşoeni (judeţul Vâlcea); Burcioaia (judeţul Vrancea);
• criteriile de evaluare a câștigătorilor sunt, în ordinea importanței: motivația pentru a realiza un proiect în comunitatea aleasă, competențele de a demara și derula o afacere socială și ideea de afacere;
• aplicanții pot depune proiectele până pe data de 4 martie, două săptămâni mai târziu fiind anunțați cei 20 de finaliști. Aceștia vor mai trece prin trei etape de consultanță ce se încheie în luna octombrie cu susținerea ideii de afacere în fața unui comitet ce va decide cele 10 proiecte câștigătoare ce vor beneficia de proiecte de până la 32.000 euro.

După ce în prima parte a discuției - presărată, ce-i drept cu întrebări din partea publicului (unele mai logice, altele direct iraționale, iar câteva chiar impertinente) - s-a făcut prezentarea celor de mai sus, la sugestia reprezentantului unui ONG local, cea de-a doua parte a întâlnirii a pus față în față primarii prezenți în sală din comunitățile apropiate (Bustuchin și Hurezani din județul Gorj și Gușoeni din județul Vâlcea), care au prezentat pe scurt specificul comunității lor, și potențialii aplicanți din sală, ce și-au împărtășit ideile de proiecte.

Deși aș fi putut să scriu un articol despre această competiție socială doar spicuind informații de pe site, am preferat să iau parte la întâlnire pentru a căpăta o perspectivă mai apropiată de cea a finanțatorului, pe care să v-o împărtășesc. Pe lângă aceasta, m-am mai întors cu câteva mici păreri proaspăt formate despre audiența (în mare parte locală), de la care aveam așteptări mai mari:

• deși cam toată informația era la un click distanță, foarte multă lume a venit fără să aibă habar despre ce e taina, motiv pentru care au și plecat în număr destul de mare înainte de pauză. Intră aici persoane / reprezentanți ONG-uri din Craiova, dar și din județ - și e neplăcut să vii până aici de la Mârșani, doar ca să ai de unde să pleci (mă refer aici strict la persoane / ONG-uri care erau interesate să implementeze proiecte în alte comunități decât cele prinse în program);   
• anumitor persoane din public (nu am reținut numele, dar mă interesez) le-a lipsit cu desăvârșire orice urmă de bun-simț, de respect pentru vorbitori sau audiență. De la întreruperi repetate la monoloage demagogice interminabile și până la remarce care frizau proasta creștere, le-am avut pe toate.
• cel puțin două reprezentante ale presei (sau cam atât am identificat eu) au pus câte o întrebare foarte agresivă / pe ton agresiv. Nu cred că era nici locul, nici cazul, să ne luăm unii pe alții de revere, mai ales că aveam, pe de o parte, un finanțator privat (și ce face Petrom cu banii săi de CSR e o chestie în fața căreia trebuie scoasă pălăria), iar pe cealaltă parte aveam oameni interesați să rezolve probleme sociale, nu luptători de gherilă.

Închei acest articol cu speranța...ba nu, cu speranțele:

• că în toate comunitățile din județele Olteniei vor fi implementate proiecte finanțate prin programul Fabricat în Țara lui Andrei;
• că nu s-au speriat cei de la Petrom și NESsT de olteni (și că nu ne scot de pe lista cu bunătăți) - căci, vorba cântecului, "Un rost ne-a dat măicuța noastră, dulcea, / Să fim dintre români cei mai fierbinți";
• că măcar noi, cei care încercăm să facem ceva pentru comunitățile noastre, să învățăm să avem răbdare unii cu alții și să ne arătăm respectul cuvenit.