Recent am avut șansa de a participa, alături de colegii mei bloggeri, la o expediție-surpriză într-un loc aparte. Fără să știm încotro plecăm de acasă, am ajuns la Valea Merilor, în comuna Predești, la doar câțiva kilometri de Craiova. Aici, psihoterapeutul Irina Gruia și echipa ei de la Asociația Dezvoltare și Psihoterapie prin Acțiune au construit primul Centru Comunitar – Hub Terapeutic din Oltenia - o inițiativă impresionantă care oferă oportunități de educație, dezvoltare și relaxare, dar și o oază de siguranță și sprijin emoțional celor care au nevoie cel mai mult de acestea: copiii și tinerii vulnerabili. Cum a decurs vizita la Valea Merilor și cât de îmbogățită am plecat după această experiență, în rândurile de mai jos!
Încă de când am coborât din autocarul asociației și pășit în interiorul hub-ului, am simțit energia, creativitatea și căldura locului. Hub-ul este gândit ca un spațiu sigur și prietenos, unde copii de toate vîrstele veniți în tabere dedicate se pot simți „acasă” și, totodată, unde pot descoperi și experimenta metode inovatoare pentru dezvoltarea lor personală. E acel tip de loc care îmbină susținerea și profesionalismul cu un ambient familiar și cald – un loc în care poți veni cu grijile tale și pleca mai ușor, cu zâmbetul pe buze și cu speranță în suflet.
O familie dedicată unui vis
În spatele acestei realizări este, desigur, Irina Gruia – o femeie care impresionează prin implicarea și căldura cu care își dedică fiecare zi pentru a-i ajuta pe alții.
Am aflat că, pentru a duce la bun sfârșit activitățile complexe ale asociației, Irina și-a implicat familia: mama ei se ocupă de masa copiilor, soțul și fiicele sunt implicați activ în diverse activități, astfel încât atmosfera din acest hub să fie una primitoare și completă.
Mi se pare cu adevărat inspirator cum fiecare membru al familiei contribuie la acest vis, punând umărul și împingând din toate puterile în direcția cea bună, ca un angrenaj bine uns fără de care proiectele grandioase pentru binele celor din jur s-ar împotmoli.
Proiecte dedicate celor în nevoie
Am avut ocazia să explorăm întreg hub-ul, camerele dedicate copiilor care sunt cazați acolo în tabere, precum și curtea Hub-ului și împrejurimile – pădurea din spatele centrului fiind minunată pentru relaxare în aer liber și activități creative și terapeutice în natură!
Am făcut și noi o expediție prin pădure, de unde ne-am întors energizați complet!
Pe lângă centrul pentru copii, asociația desfășoară și alte activități cu scop nobil, precum cele menite să combată violența domestică. În acest sens, Irina și echipa ei au construit și un cămin unde femeile aflate în situații dificile pot găsi siguranță și liniște pe perioada de-escaladării conflictului. Astfel de inițiative sunt rare și extrem de valoroase, iar viziunea Irinei dovedește nu doar o preocupare pentru binele emoțional al celor din jur, ci și o conștiință socială impresionantă.
Peste tot, grija față de confortul beneficiarilor este remarcabilă – chiar dacă mai sunt lucruri de pus la punct, am fost impresionată de cât de bine sunt gândite aceste locuri pentru a fi fie refugiu, fie spațiu de învățare și interacțiune.
Terapia prin sunet: o experiență de neuitat
Momentul culminant al vizitei noastre a fost sesiunea de terapie prin sunet condusă de Irina. În general, aceste sesiuni sunt oferite contra cost – un mod de a susține financiar activitățile hub-ului comunitar – și vă invit să urmăriți când se mai organizează pentru a putea participa și voi.
A fost un moment de liniște profundă și introspecție, în care am fost invitați să ne așezăm confortabil și să ne deschidem către sunetele ce urmau să ne învăluie. Irina a început să folosească instrumentele speciale: gonguri planetare, boluri tibetane, chimes, rain sticks și alte obiecte care generează vibrații unice. Sunetele, cu profunzimea lor aproape hipnotică, au creat un spațiu în care am putut să ne relaxăm sau să ne conectăm mai profund cu noi înșine.
Pentru mine, această sesiune a avut un efect aparte. La un moment dat, am simțit cum anumite sunete ale gongurilor și bolurilor îmi aduceau sub pleoape imagini vii – valuri oceanice, peisaje selenare, curgerea unei cascade sau dansul aurorei boreale. Alte sunete îmi evocau o paletă de culori sau chiar senzații fizice, precum căldura. Această experiență de sinestezie a fost absolut fascinantă și mi-a adus o stare de liniște și conectare cu propria mea lume interioară pe care nu credeam că o pot atinge (în general pentru că, fire pragmatică, sunt foarte sceptică; dar Irina a reușit să creeze safe space-ul și cadrul potrivite pentru a-mi da voie să simt mai mult și să gândesc mai puțin).
Am avut colegi care s-au relaxat complet, unii au adormit, iar alții au folosit momentul pentru a reflecta. Fiecare dintre noi, sunt convinsă, a plecat cu un sentiment de ușurare și liniște!
Concluzia unei zile memorabile
Vizita noastră s-a încheiat la masa de seară, unde am avut ocazia să ne destindem și să schimbăm impresii despre experiențele trăite peste zi. Atmosfera caldă și familiară, generată de Irina și familia sa, m-a făcut să mă simt ca acasă, iar prezența mamei ei, care ne-a răsfățat cu mese delicioase, mi-a întărit această senzație de loc „de suflet”.
La finalul zilei, am plecat cu mintea limpede și cu sufletul plin de gânduri bune, recunoștință și un respect profund pentru Irina Gruia și tot ce a realizat. Ea ne-a demonstrat că, prin dedicare și perseverență, se pot crea locuri și contexte care schimbă vieți. Și, cine știe, poate această poveste despre Valea Merilor va inspira și alți oameni să își îndrepte atenția spre binele comun…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu