Noroc si sanatate, domnule!

Dupa lupte seculare care au durat luni intregi, astazi a fost seara de teatru in familie. Si cum la noi dusul la teatru este un fel de expozitia internationala, pregatirea tinutei a durat mai mult decat piesa efectiva. Chinuieste-te apoi pe tocuri printre dalele de la teatru pana in incinta, unde din cele 100 de persoane prezente, cam 80 erau elevi de clasele a V-a, maxim a VI-a, dintre domni niciunul nu avea cravata, ca tata, iar dintre doamne, niciuna nu era asa spilcuita ca mama. Asezare random prin sala, copii strigandu-se peste randuri, dandu-si bipuri peste bipuri, haos total!
Dar hai ca s-a stins lumina si a inceput si piesa. Aflam de la servitoarea Louise (Tamara Popescu) cum stapanul ei, Stephane Boissiere, a murit, fapt certificat de doctorul Garron (Valeriu Dogaru). Pe rand facem cunostinta cu restul de personaje: Lucie Mericourt (Natasa Raab) - fiica decedatului, Ludovic Mericourt (Anghel Rababoc) - ginerele mortului, Viviane Boissiere (Geni Macsim) - tanara sotie a lui Stephan, care au deja planuri de a pune mana pe averea batranului. Peste vocile tuturor rasuna, insa, un stranut. Mortul nu e asa mort precum credeau ei, ceea ce declanseaza o serie de intamplari amuzante, dar va fi pana la sfarsit (oarecum previzibil), facand ca toate sa se termine cu bine.
Comediile se presupune ca sunt amuzante, nu? Ei bine, nici asta nu a facut exceptie, umorul frantuzesc fiind la inaltimea asteptarilor. Ceea ce a facut diferenta au fost intamplarile neprevazute in scenariu, peste care marii nostri actori au trecut cu cea mai mare dezinvoltura si eleganta. La un moment dat, tot fataindu-se pe niste usi de lemn cu sine, Tamara Popescu le-a blocat din greseala. Nu numai ca imediat a avut loc un schimb spontan de replici pe tema respectiva ( - Bravo, Louise, ai reusit sa strici si usile alea!), ceea ce a facut sa para intamplarea ca parte integranta a scenariului, dar actorii s-au si perindat pe rand pe acolo, tragand de usi si incercand sa le deblocheze, ceea ce a starnit rasetele publicului. A doua intamplare a avut loc mai spre finalul piesei, cand aceeasi servitoare Louise, proaspat legatara a mostenirii decedatului, isi face o schimbare de look, trecand de la haine largi si batranesti la o rochita scurta si stramta si cizme cu toc. Si in timp ce se frangea in figuri pe scena se impiedica si e gata sa cada, dupa care zice ceva de genul: - Acum stiu care o sa fie primul lucru pe care il fac cu averea domnului Boissiere: schimb parchetul si pun mocheta, sa nu ma mai impiedic! O improvizatie de mare clasa, marca a unei actrite cu experienta, ce a smuls minute intregi de rasete si aplauze!
Nici Dogaru, Rababoc, Raab, Macsim sau Politic (fantastic in rolul unui cioclu betiv) nu s-au dezmintit. Eu una trebuie sa recunosc ca am stat cu ochii doar pe Natasa Raab, care arata extraordinar de bine. Fie greseam eu cand mi-o aminteam mai plinuta, dar asta seara a fost aboslut ravisanta din toate punctele de vedere (mai ales fizic, ceea ce a smuls un oftat aproape tuturor doamnelor din sala) si plina de energie!
Am iesit din sala cu zambetul pe buze si am mai ras cateva minute bune pe-afara. Refuz sa va spun sa va duceti ca sa va bucurati si voi de aceleasi efecte, ci doar va urez ca, daca treceti pragul Teatrului si intrati sa vedeti Noroc si sanatate, domnule!, sa aveti parte de la fel de multe momente memorabile! :)