Acum 2 ani participam la primul meu #prinHD, un proiect de redescoperire a Hunedoarei turistice & economice. Am mers atunci pe urmele puilor neinjectați de la AVIS 3000 și ne-am bucurat de un răsfăț culinar nivel MasterChef. Anul acesta, gașca de bloggeri a ajuns din nou pe plaiuri hunedorene la invitația lui Călin, care ne-a propus un program cu o temă care ne-a intrigat: Hunedoara Neștiută! Dacă n-am răspuns câteva zile, să știți că am fost prin peșteri, pe dealuri & coclauri. Un rezumat al excursiei noastre în inima Hunedoarei puteți citi în continuare, urmând să revin cu articole dedicate pentru obiectivele-vedetă ale zonei!
Sursă foto: Daniel Botea |
Întregul weekend s-a dovedit a fi unul de
excepție, în care am făcut … de toate! Am mâncat faguri din Valea Mierii, am
explorat Peștera Curată, ne-am bucurat de costume și bucate tradiționale, am
luat la pas minunatul Ținut al Pădurenilor și-am plecat la vânătoare de fosile vechi
de peste 60 de milioane de ani! Dar, mai presus de toate, am întâlnit niște
oameni fascinanți, reale surse de inspirație, despre care cred că au fost adevărata
descoperire a acestei excursii.
Sufletul întregului demers a fost Daniel
Dobruțchi, primarul comunei Peștișu Mic, a cărui determinare de a pune comuna
pe care o păstorește pe harta turismului intern (și, de ce nu?, internațional)
m-a fascinat. Iar planul său este unul complex, integrat, care scoate în
evidență descoperiri arheologice, profită de geografia locului, răsplătește eforturile
producătorilor locali și așterne lumină asupra complexității etnografice a
zonei! Toate acestea în timp ce încurajează antreprenoriatul în rândul
consătenilor din cele 9 sate componente ale comunei, atrage investiții și se
înconjoară de profesioniști a căror experiență pe diferite paliere și în
diferite domenii îl poate ajuta să creeze ceva unic în România! Și-i doresc
succes să realizeze tot ce și-a propus!
Puncte de interes în Peștișu Mic
Peștera Curată
Poate cel mai ambițios proiect (ambițios cam
de 1,5 milioane de euro, ca să vă faceți o părere) este amenajarea complexului
de peșteri din zonă, care se vrea transformat într-un obiectiv turistic major. În
urma săpăturilor arheologice s-a descoperit că în aceste peșteri au locuit
comunități de oameni de Neanderthal! Informații despre proiect ne-au fost
oferite de dl. Dobruțchi, alături de Cristian Roman (doctor în istorie,
arheolog, fost director al Castelului Corvinilor din Hunedoara, actualmente
angajat la o firmă privată în domeniul arheologiei preventive) și Marius Achim
(motociclistul poreclit Achimoto, pasionat de istorie, fondatorul parcului de reconstituire
istorică Hunedava și voluntar la Ajută Satul).
Ce-am vorbit, ce-am povestit, v-oi spune mai pe larg într-o postare ulterioară, dar până atunci vă las cu câteva poze de la expediția pe care am făcut-o alături de gașca de bloggeri până la Peștera Curată. Drumul a fost greu, dar nu ne-am dat bătuți și am cucerit redută!
Valea Mierii
Tradițional, această vale era plină de vii,
aici existând multe stupine primitive, în buturugi sau în coșnițe. Engrosiști
evrei veneau dinspre Alba și cumpărau de aici miere, ceară, must. Actualmente,
pe vale mai există câteva mii de stupine, îngrijite de câteva sute de stupari. Printre
ei, familia Hodor - Gloria și Ciprian - din Josani, gazda noastră primitoare, care crește albine de 3
generații! Am auzit povești minunate despre bunicul și tatăl doamnei Gloria,
ambii cu merite deosebite în dezvoltarea apiculturii regionale și naționale.
Pe lângă anecdote de familie, familia Hodor a împărtășit cu noi gustul proaspăt al fagurilor de miere, un pahar de hidromel, dar și informații despre ... viața în stup! Vizita în prisacă s-a dovedit informativă, domnul Ioan Ciprian Hodor, veterinar de meserie, făcându-ne o demonstrație de virtuozitate în ale albinăritului.
Punctul de gastronomie locală din satul Cutin
Umblând noi cu bocceluța #prinHD, am ajuns
într-un tărâm care nu seamănă cu nimic din ce am vizitat până acum - în zonă și
nu numai! 3 sate din componența comunei Peștișu Mic - Cutin, Dumbrava și
Ciulpăz - fac parte din așa-numitul Ținut al Pădurenilor, un areal folcloric,
etnografic și gastronomic aparte, cu propria identitate, puțin afectată de
influențe externe și rămasă aproape neschimbată de-a lungul timpului.
Aici, în Cutin, o familie tânără păstrează vii
obiceiurile, portul popular și bucatele alese ale pădurenilor și aleg să le
împărtășească cu vizitatorii. Ana Maria și Daniel Mircea au acceptat propunerea
primarului Dobrutchi și au înființat de curând un punct gastronomic local,
deschizând porțile gospodăriei lor pentru cei care vor să descopere și să
cunoască un pic din bogata tradiție pădurenească.
Așa am ajuns și noi să degustăm din celebre
bucate pădurenești (ceaun, plăcinte), să admirăm costume populare minunate sau
să ascultăm noua generație îmbrățișând și ducând mai departe tradiția locului
prin melodii populare interpretate la saxofon.
Minunat a fost și drumul de întoarcere - vreo
6 km bătuți la pas într-un peisaj superb, printre case vechi, livezi roditoare,
căpițe, pășuni și păduri ruginii.
Seara am petrecut-o alături de istoricul Dorin
Petresc, un nesecat izvor de informații istorice și etnografice despre întreaga
zonă! Din poveștile pe care le-a ascultat și documentat la fața locului de-a
lungul timpului, ne-a împărtășit și nouă câteva spumoase (abia aștept să
detaliez în alt articol pe blog și să aflați cine conducea casa la pădureni 😁).
Valea Roatei
Prin atâta istorie milenară, tradiție populară
și muncă grea, Peștișu Mic își trage sufletul și se încarcă cu pace în curtea
primitoare a Schitului Sf. Nectarie de la Eghina de pe Valea Roatei. Aici,
într-o zonă naturală superbă, pe malul Petacului, schitul încă se construiește.
Chiar dacă biserica, a cărei construcție a început în 2013, nu este finalizată,
sute de credincioși se strâng aici în fiecare duminică, pentru a se ruga la
moaștele Sfântului Nectarie, considerat ocrotitorul celor bolnavi de cancer.
Sursă foto: Daniel Botea |
La o aruncătură de băț de schit există urmele unor foste cuptoare, folosite de romani pentru arderea calcarului și obținerea varului. Încă un obiectiv de scos la lumină și pus în valoare din punct de vedere turistic pe lista celor de la Primărie!
Primele lucrări în zonă au fost deja făcute:
s-a nivelat și amenajat pe malul Petacului o zonă întinsă, care este deja
folosită pentru târguri ale producătorilor de miere, diferite reuniuni ale
cluburilor de motocicliști, dar și pentru relaxare.
Poate cele mai fascinante lucruri pentru mine
de pe întreaga Vale a Roatei au fost fosilele de melci vechi de peste 65 de
milioane de ani, când zona era fundul Mării Tetis (Tethys). Numită după Thetis,
nimfă a mării sau zeiță a apei în mitologia greacă, această mare acoperea pământul
înaintea formării oceanelor Indian și Atlantic. Se spune că Oceanul Indian,
Marea Mediterană, Marea Neagră, Marea Caspică și Marea Aral sunt vestigii ale
acestei mări.
Sursă foto: Cristi Nedelcu |
Ce mi-a plăcut la nebunie aici a fost felul în care melcii fosilizați ne dădeau binețe de peste tot – de oriunde priveam, de oriunde pășeam, prin văi, în pietre, în Petac! Extrem de simpatici și instagramabili! :D Bonus pentru câmpurile de brândușe, și ele gingașe și colorate ca o zi de primăvară!
Iaca deja 4 obiective majore și extrem de
diverse pe raza aceleiași comune – Peștișu Mic din județul Hunedoara; o zonă
mustind de potențial turistic în așteptarea demarării lucrărilor și a
grupurilor de turiști! Într-o pădure plină de copaci, cei din conducerea
Primăriei nu pierd din vedere ansamblul – pentru a fi competitivi este nevoie de
infrastructură (de acces, turistică, de comunicații).
Acolo unde nu este asfalt sau nu pot urca
mașinile, cum este Pădurenimea, există posibilitatea urcatului cu mijloace de
transport alternative (pe ATV-uri).
Dacă acum câțiva ani cei care voiau să se
cazeze în comună apelau la bunăvoința localnicilor, acum sunt primiți în
pensiuni în care se pot bucura de tot confortul.
Gazda noastră în acest infotrip a fost
Pensiunea Agroturistică La Fanu***, situată la ieșirea din satul Nandru spre
Schitul Sf. Nectarie. Pe lângă camerele spațioase și primitoare, noi am mai
luat cu asalt bucătăria modern mobilată a doamnei Claudia, dining room-ul
interior și terasa exterioară acoperită. Alte facilități includeau un ciubăr
(tentaaant!), șezlonguri pentru relaxare și biciclete pentru descoperirea
împrejurimilor.
Baza noastră a fost dining-ul, acolo unde am
petrecut cel mai mult timp – discutând, mâncând, degustând, glumind și făcându-ne
prieteni. Nu pot să nu menționez, printre deliciozitățile gustate, virșli
tradiționali, lichiorul de trandafiri de Damasc (curtoazie a familiei Diana și
Cristi Nedelcu), țuica de la Marian sau clompi-ul lui Daniel!
Profit de ocazie (nu de alta, dar poate în
următoarele articole uit) să le mulțumesc colegilor de trupă blogosferică, în
special lui Daniel, Cristi și Dianei (colegii de mașină) și Xaarei (colega de
cameră) pentru conversații.
Au mai scris despre excursia prin Hunedoara Neștiută colegii:
Ne recitim curând cu articolele dedicate
despre Peștera Curată, Valea Mierii și Punctul gastronomic local din Cutin!
***** Vizită din seria #HunedoaraNeștiută - Eveniment organizat de către Primăria Peștișu Mic în colaborare cu Pensiunea FAN și Călin Bobora.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu