Festin cu brânză și vin – Delaco și Domeniile Averești

Când aud “ne vedem joi”, unii oameni se gândesc la versurile unei melodii Vama Veche; alții, cum suntem noi, cei din blogosfera oltenească, condiționați fiind deja de știința că joia e zi de degustare, începem să poftim… Iar pohta ce-am pohtit la cea mai recentă ediție a evenimentului Brânzeturi cum se cuVin a fost o asociere de brânzeturi Delaco și vinuri venite de la mare distanță, de la Domeniile Averești din Podgoria Huși, tocmai din apropiere de granița cu Republica Moldova. Renumita zona viticolă continua să-și respecte blazonul prin vinuri cu prestanță, de care ne-am bucurat într-o seară frumoasă de toamnă târzie. Ce am gustat, degustat și discutat, în rândurile de mai jos!

Foto evenimente: Ion Mihăescu. 

Această ediție a evenimentului Brânzeturi cum se cuVin, ajuns la borna #46 (și numărul #25 la care particip eu) a fost organizată, ca de obicei, de Asociația Bloggerilor Olteni și DictionarCulinar.ro la C House Milano din Craiova. Gazdă ne-a fost colegul Daniel Botea din partea AsBO, care a prezentat evenimentul și formatul, dar și brânzeturile de la Delaco, el fiind degustător autorizat de brânzeturi.

După o scurtă introducere despre cramă făcută de dl. Romică Dumitru, reprezentat zonal Domeniile Averești, prietenii noștri Lenu și Narcis Neagoe ne-au încântat cu povești și date despre vinuri.

Lipsind (cred, eu, motivat) la prima degustare alături de cei de la Averești, pentru mine toate informațiile au fost noi, așa că am sorbit cu plăcere poveștile despre podgoria Huși și începuturile cramei Averești, spuse de dl. Dumitru și de Lenu Neagoe. Astfel, am aflat că data nașterii cramei este anul 1874, atunci când prietenia româno-franceză s-a concretizat într-un frumos parteneriat de ale cărui roade ne bucurăm noi azi. 

Atunci, în inima unor ținuturi în care vița de vie era deja cultivată de mii de ani, boierul Stefan Negruzzi și oenologul francez René Faure au pus bazele unui centru viticol bazat pe principiile viticulturii moderne. Rezultatul: renașterea unor vechi soiuri românești, precum Zghihara sau Busuioaca, dar și introducerea soiurilor franțuzești. Mai mult, crama Averești a fost prima cramă ce a folosit un sistem de vinificație prin tuburi ce funcționa datorită gravitației.

Astăzi, după investiții semnificative, Domeniile Averești sunt una dintre cele mai mari plantații vinicole din România, cu 650 de ha de vie nobilă plantată în parcele separate pentru fiecare soi. Acest lucru permite obținerea unor vinuri pure, majoritatea certificate DOC. Capetele de afiș sunt, fără doar și poate, Busuioaca (Domeniile Averești au una dintre cele mai mari plantații din România - 105 ha) și Zghihara, secondate cu succes de vinuri aromate (Tămâioasă Românească, Muscat Ottonel), vinuri albe (Chardonnay, Sauvignon Blanc, Fetească Albă, Fetească Regală, Aligote) și vinuri roșii (Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot).

Revenind o secundă la investițiile de la Domeniile Averești, Lenu ne-a vorbit și despre capacitatea actuală de procesare a vinului, care se ridică la valori impresionante:

• 1 milion litri - capacitatea zonei de producție – fermentare
• 5 milioane litri – capacitatea zonei condiționare – stocare
• 1200 sticle/oră – capacitatea zonei pentru îmbuteliere

Wow!

Ce am degustat la Brânzeturi cum se cuVin #46

1. Nativus Rose Merlot sec + Camembert Ile de France

Seara a început cu un Rose din Merlot dintr-un din gamele de vârf ale cramei, Nativus. Destul de corpulent și acid, cu alcoolul bine integrat, a fost perfect alături de un Camembert gras pentru a da startul degustării.

2. Herb Busuioacă de Bohotin sec + Aperifrais Ile de France, Provence și Cote D'Azur

Busuioaca de Bohotin (a cărei expresie în gama Herb a celor de la Domeniile Averești o califică pentru o schimbare de nume; Busuioaca de Averești sună bine, nu credeți?), cu aromele ei plăcute de trandafiri și busuioc, s-a dovedit a fi un vin gastronomic. S-a împrietenit în cavitatea bucală cu bucățelele de Aperifrais – crema de brânză moale tip aperitiv, potențată liberal cu mix de ierburi aromate și legume de pe Coasta de Azur sau din Provence.

3. Herb Tămâioasă Românească și Sauvignon Blanc demisec + Cheddar DeSenvis Delaco

Un alt vin gastronomic prin excelență, acest cupaj vinificat în demisec de soi aromat – Tămâioasa Românească – și soi semi-aromat – Sauvignon Blanc – s-a potrivit perfect cu partenerul său de asociere. Cheddar-ul de inspirație britanică, având acel gust dulceag caracteristic, a dat noi valențe aromelor din vin, creând un deliciu gustativ pentru papile. Am apreciat, desigur, și internaționalismul asocierii, în care moștenirea românească și eleganța franțuzească din vin s-au întâlnit la mijloc cu caracterul britanic al brânzei; 1-1 la pauză, echilibru total, mulțumesc, mai vreau!

Așa cum probabil ați intuit deja, pe mine m-a cucerit acest pairing, pe care l-am declarat, la finalul serii, câștigător atât la puncte, cât și la impresie artistică. Dacă ar fi să rezum sau să caracterizez pe scurt vinul, brânza și asocierea, aș spune că Herb Tămâioasă Românească și Sauvignon Blanc s-a dovedit a fi un vin cu caracter, Cheddar DeSenvis este o brânză de cursă lungă, iar asocierea surprinzătoare.

4. Nativus Fetească Neagră + Cașcaval Sofia Delaco

Trecerea la vinurile roșii s-a făcut cu o Fetească Neagră din gama Nativus, un vin cu arome specifice de prună coaptă. Gustul fructuos al vinului s-a pliat bine pe gustul ușor sărat și pe aromele de lapte ale cașcavalului Sofia.

5. Regal Cabernet Sauvignon + Gorgonzola Delaco D'Excepție

Ultima, dar nu cea din urmă asociere a pus față în față un vin produs din regele soiurilor de struguri, celebrul Cabernet Sauvignon, cu taninuri lejere și gust plăcut, și vioaia Gorgonzola cu gustul ei intens, picant.

Ce am mâncat la Brânzeturi cum se cuVin #46

Pentru că tot sunt în drum spre Milano în timp ce scriu (din tren) acest articol, faptul că degustarea a avut loc la C House Milano din Craiova nu putea fi decât un preambul norocos. Fiind, deci, într-un vibe italian, am ales un preparat stindard, anume o delicioasă lasagna. 

Eu asociez acest tip de preparat cu starea de bine, considerându-l un așa numit comfort food, așa că s-a potrivit mănușă cu atmosfera de la masă și cu poveștile împărtășite cu colegii și colegele de degustare. De încercat dacă aveți drum pe la C House Milano!

Foto: Daniel Botea

Cu speranța că am reușit și acum să vă trezesc curiozitatea cu privire la brânzeturile și vinurile pe care le-am degustat, vă urez poftă mare și noroc!