Fish for Life sau cum natura primește o nouă șansă la “viață” prin reconstrucție ecologică

Pe sfârșit de septembrie, profitând de vremea bună, am făcut o ieșire în natură. Nici prin parc, nici la grătar, ci, alături de gașca blogosferică, tocmai în județul Gorj, în arealul Sitului Natura 2000 Râul Gilort. La invitația celor din echipa proiectului LIFE “Refacerea culoarelor de migrație și a habitatelor pentru speciile de pești reofili din Râul Gilort” - Fish for Life (prin prietenul nostru consecvent Make)🙏, am mers să vedem o serie de lucrări de reconstrucție ecologică făcute pe râul Gilort și pe afluenții lui. Practic, gazdele ne-au propus o schimbare de paradigmă , de la preconcepția că intervenția umană asupra naturii, în majoritar considerată nocivă, poate fi și benefică dacă există voință (plus știință și putință). Și, mai ales, dacă ne lăsăm ghidați de procesele firești ale naturii. Așadar, azi vă povestesc despre cum natura poate primi o nouă șansă la „viață” prin proiecte de mediu care vizează reconstrucția ecologică!

Proiectul Fish for Life

După cum este prezentat pe site-ul www.fishforlife.ro, „proiectul Fish for Life își propune să contribuie la refacerea proceselor naturale pe râul Gilort prin măsuri de reconstrucție ecologică și abordări inovatoare bazate pe un management integrat al apelor și pe colaborarea cu instituții și comunități.” Ce înseamnă toate aceste concepte, inițial destul de abstracte, dar și ce lucrări concrete s-au făcut pentru transpunerea lor în realitate am aflat la fața locului de la reprezentanți ai celor trei instituții partenere în cadrul proiectului: Cristian Tetelea (coordonator reconstrucție ecologică, Invisible Nature), Nicolae Calma (manager de proiect, APM Gorj) și Marius Matache (responsabil de comunicare și de activitățile de monitorizare a calității apelor râului Gilort, Universitatea din București).

Prima și prima dată trebuie să știți că, pe lângă interesul general față de bunăstarea planetei și a naturii, m-a uns la suflet că discutam despre o zonă protejată din Oltenia mea dragă. Asta pentru că Gilortul, ce izvorăște din Munții Parâng, pătrunde în Subcarpații Gorjului în apropiere de Novaci. În sectorul care începe aici și se întinde pe 23 km până în Depresiunea Târgu Cărbunești se află situl Natura 2000 Râul Gilort, practic zona vizată de proiect.

În acest areal s-a observat, în timpul pescuitului științific, o diminuare a speciilor și a exemplarelor de pești de importanță comunitară. S-au identificat rapid atât posibile cauze (cum ar fi diversitatea scăzută a habitatelor și diferitele intervenții umane), precum și riscurile pentru patru specii protejate – trei specii de pești (extrem de simpatici - zic de bine de nume, nu de gust 😅-, precum porcușorul de nisip, dunărița și mreana vânătă) și o specie de ciclostom (chișcarul, văr cu țiparul, mai puțin simpatic vizual decât ceilalți trei beneficiari ai proiectului, dar cu rol foarte important în lanțul trofic, el ajutând la selecția naturală prin eliminarea exemplarelor de pești mai slabe sau bolnave). 

Nevoia fiind identificată, s-a trecut la scrierea și, ulterior, la implementarea proiectului Fish for Life, noi fiind printre norocoșii care au avut șansa de a-i vedea rezultatele, dar și de a înțelege mai multe despre ce s-a reușit și felul în care aceste acțiuni și intervenții se fac în logica și în sprijinul naturii!

Refacerea conectivității

SE ȘTIE CĂ, în general în scop reproductiv, mai multe specii de pești migrează spre amonte. Pe Gilort, deplasarea nestingherită de-a lungul râului a peștilor a fost întreruptă la un moment dat prin diverse intervenții umane, cum ar fi pragul deversor de la Târgu Cărbunești - un obstacol în calea peștilor care încercau să înoate în amonte. Acel prag a întrerupt conectivitatea râurilor, iar imposibilitatea de reproducere a dus la reducerea numărului de pești sau de specii.

Prin proiect s-a construit în acea zonă-problemă un pasaj pentru pești pentru a reface migrația speciilor (ex: scobarul) de-a lungul cursului râului Gilort. Practic, este o scară în zigzag pe care peștii pot urca, ce le oferă și locuri de odihnă în timpul trecerii, dar și protecție împotriva păsărilor răpitoare.

Plantări de specii native

SE ȘTIE CĂ malurile golașe sunt pradă ușoară pentru eroziune, mai ales acolo unde râurile sunt sinuoase sau meandrate. Prin proiect s-au plantat, de-a lungul Gilortului, specii native (de plop, anin sau salcie) pe 10 hectare de coridor de râu, atât pentru reducerea eroziunii malurilor și stabilizarea cursul râului, ci și pentru binele acestor peștișori – protagoniști ai poveștii noastre. Practic, plantările duc la creșterea diversității habitatelor, asigură o sursa de hrană continuă și contribuie la menținerea unei temperaturi constante a apei.

Refacerea habitatelor

SE ȘTIE CĂ unii pești preferă să trăiască sau să se reproducă în zone mai liniștite sau mai nisipoase, alții în zone mai repezi, în prundișuri. Micul porcușor de nisip, supla dunărița și amenințatul chișcar (verișor cu țiparul)  au nevoie de bazine și bălți naturale cu apa liniștită, în timp ce mreana vânătă are nevoie de ape repezi cu substrat de pietriș. Cam cum ne place nouă să locuim la țară sau la oraș sau să călătorim la mare ori la munte. 😁 Ca să le asigure tuturor peștișorilor din Gilort destinații propice, prin proiect s-a încercat îmbunătățirea diversității habitatelor pe un sector de 26 de km al râului.

Practic, tot ce s-a făcut a urmat învățămintele naturii:

• S-au creat răgălii (practic, îngrămădiri de rădăcini noduroase pe malurile râurilor, ce servesc ca ascunzători pentru pești)

• S-au încastrat în mal trunchiuri sau bușteni (cu rol de stabilizare a malului, dar și de creare de răgălii)

• S-au montat bușteni proiectați (engineered log jams, pe numele lor englezesc, adică niște aglomerări de bușteni anume așezați, cu rădăcinile în sus, spre amonte, pentru a crea pe cursul râului stavile ce determină noi habitate)
• S-au așezat anrocamente în cursul râului (pentru a crea curenți și viteze variabile, astfel încât sedimentele să se depună în diverse forme, creând o morfologie variată în lungul râului)

• S-au creat mini-zăgazuri (ca niște mici baraje în formă de potcoavă, în spatele cărora apa formează niște bazine mai adânci unde pești se pot ascunde sau odihni).

Dacă ați observat că am început explicațiile la fiecare tip de acțiune din proiect cu SE ȘTIE CĂ, asta e pentru că reconstrucția ecologică nu este rocket science (decât pe alocuri 😁), ci o modalitate de a reface un ecosistem deteriorat urmând învățămintele naturii pe care noi, ca oameni, le cunoaștem, dar deseori alegem să le ignorăm. Mă bucur că am descoperit la Fish for Life o echipă de oameni care nu doar că nu ignoră natura, dar lucrează cot la cot cu ea pentru a o salva.

Practic, acest info trip a fost o bună ocazie de a învăța lucruri noi (cum ar fi ce este un ciclostom), dar și de a vedea că, în România noastră mult-hulită, sunt specialiști care își dedică timpul și priceperea pentru a face lucrurile altfel decât s-au tot făcut până acum. Altfel, adică pornind de la date (deci cercetat / documentat), aplicat la realitatea locului (nu orice idee de bună practică dintr-un areal se potrivește în altul), inspirat din și cât mai apropiat de natură.

Toate soluțiile propuse și puse în practică prin proiect, de la plantări pentru a stopa eroziunea malurilor și încastrări de trunchiuri de copaci în sol până la diverse metode de creștere a diversității habitatelor (crearea de răgălii sau așezarea de bolovani pe cursul râului pentru a forma stăvilare naturale unde peștii se pot odihni) mi s-au părut simple, logice, interconectate. Majoritatea extrem de naturale. Făcute în armonie cu natura, în logica ei. 

Ceea ce cred că e de dorit și, mai mult decât atât, de multiplicat de specialiști și de vizitat de către noi. Mai ales că putem să o facem facil, urmând un traseu tematic în natură, ușor accesibil, în situl Natura 2000 Râul Gilort (între Albeni și Bengești)!

Ce am văzut și auzit în timp ce luam la pas malurile Gilortului și ale Galbenului mi-a plăcut și m-a făcut să mă simt optimistă că, prin acest proces de reconstrucție ecologică pe care l-am observat și l-am înțeles, natura este (și) pe mâini bune. De asta am vrut să povestim un pic mai pe larg de inițiative și proiecte (unele mai cunoscute, altele mai puțin mediatizate), dar și de oameni care, aproape nevăzuți, schimbă în bine lumea de lângă noi. Și ce fain e să-i descoperi!