Când ne uităm în propria ogradă, cel mai greu este să fim obiectivi. Adesea alunecăm pe panta subiectivismului pozitiv (mie mi se întâmplă mai mult decât e normal), alteori tindem să arătăm cu degetul, deși nu e cazul. Ca să ne formăm o imagine coerentă, amestecăm părerea noastră cu a unor persoane din exterior și ajungem cât mai aproape de adevăr. Zilele acestea m-am uitat în jur în încercarea de a-mi da seama dacă orașul meu, Craiova, este curat sau nu. Concluzia e în titlu, dar însoțiți-mă în continuare de-a lungul articolului să vedeți cum am ajuns la ea și, mai important, ce urmează de aici înainte.