Motive sa credem

Puțin naivă, cred că sunt și o persoană foarte optimistă. Cred din start în bunătatea și în nobilele intenții ale tuturor - până la proba contrarie -, poate și din cauza faptului că am fost crescută în spiritul "faptei bune" și al "cuvântului de onoare". Pe mine mă umple de energie orice gest - al meu și al altora -, cât de mic, de altruism, de la bănuțul pus în cutiuța unui cerșetor (să nu intrăm, totuși, în polemici!) sau cântăreț ambulant și până la implicarea în campanii umanitare de proporții mai mari. Cred aproape necondiționat în oamenii din jurul meu, iar satisfacția pe care o simt atunci când văd că încrederea cu care i-am creditat a dat roade e ceva ce nu poate fi ușor cuantificat. Ei (adică voi) îmi dau motive să cred într-o lume mai bună. Iar astăzi, la îndemnul celor de la Coca-Cola și Blogal Initiative, care ne provoacă să scriem despre un om care ne inspiră prin puterea exemplului, vă invit să citiți despre o persoană pe care o respect și îndrăgesc foarte mult și care îmi dă de fiecare dată motive să o privesc cu și mai multă considerație.

Persoana cu pricina este doamna profesoară Aloisia Șorop, mai exact lector universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universității din Craiova, dar cred că funcțiile vorbesc mult mai puțin ca faptele în astfel de situații. Pe doamna Șorop am avut plăcerea să o am ca profesoară de literatură engleză pe perioadă studiilor universitare. Mai mult decât un simplu exponent al unor cunoștințe bine stăpânite în domeniul dumneaei de expertiză, doamna profesoară m-a cucerit cu umorul dumneaei și cu apropierea de student. Și n-am putut să nu apreciez faptul că doamna profesoară nu numai că ne prezenta Anglia, ci o și reprezenta de minune, fiind cu totul ceea ce eu aș numi o lady în gândire, atitudine și comportament. Iar terminarea studiilor a însemnat terminarea relațiilor profesor-student, dar a și deschis ușa unei noi relații profesor-fost student, poate chiar mai deschise și mai permisive decât prima.

Cu această imagine în cap despre doamna profesoară Șorop, uite că mă pomenesc nu mai târziu de ieri cu un mail chiar de la dumneaei. Mail trimis nu numai mie, ci unei liste extensive de persoane în care am fost mai mult decât flatată să mă regăsesc. Doamna profesoară citise în ziarul Adevărul un articol despre proiectul ShoeBox 2012 și dorea să se implice, promovându-l totodată către alte persoane. Nu vă mai spun cum am zâmbit când l-am citit și cât de bucuroasă și mândră am fost să primesc acea invitație de a face o faptă bună pe care eu deja o plănuiam (căci știți că am scris și eu aici despre cadoul din cutia de pantofi). M-am oferit să dau o mână de ajutor și să contribui la ridicarea cadourilor și ducerea lor lui Rareș la sediul din Craiova unde se strâng, și uite că astăzi deja au început să vină mailurile. Mulțumesc în avans tuturor celor care se implică donând și dând vestea mai departe, și mulțumiri speciale doamnei Șorop, care îmi dă de fiecare dată motive să cred într-o lume mai bună!

Dacă v-am inspirat câtuși de puțin să vă aplecați atenția asupra celor care au nevoie de speranță în viața lor (și mai ales acum, în perioada Crăciunului), uite cum puteți contribui la două inițiative extraordinare ce au loc în Craiova în perioada imediat următoare:

1. Până marți, 18 decembrie, umpleți cu cadouri o cutie de pantofi și decorați-o ca pe un cadou de Crăciun care va ajunge la un copil provenind dintr-o familie săracă sau dezorganizată. Eu mă ofer să vin să o ridic de la voi și să o duc organizatorilor. Mai multe detalii despre proiect, cutii, ce trebuie să conțină ele, pe site-ul shoebox.ro.
2. Joi, 20 decembrie, la ora 17:00, strâng gașcă mare cu care mergem în Electroputere Mall să colindăm automatul Coca-Cola, despre care am mai scris aici. Cântați colinde în fața minunii de aparat, pe care îl găsiți în mall între orele 14:00 și 22:00, și el face donații în numele vostru. Ca să vă răsplătească, cei de la Coca-Cola au pregătit surprize și pentru voi. Vă aștept!

Pe voi ce vă face să credeți într-o lume mai bună? :)