Craiova - Capitala Culturala Europeana 2021

În ultima perioadă - și mă raportez aici cam la ultimul an - instituțiile de cultură din Craiova s-au întrecut pe sine însele, dovedind care mai de care viziune proaspătă, deschidere la nou (cu accent pe prezența în Social Media), aplecare spre nevoile consumatorului și, într-o oarecare măsură, spirit antreprenorial. Nici Primăria n-a stat deoparte, sprijinindu-le acțiunile și completându-le cu tot felul de manifestări cultural-artistice. Dacă până acum câteva săptămâni aș fi zis că toate aceste activități disparate nu sunt integrate într-o strategie comună, se pare că ele converg spre un scop mai înalt, alegerea Craiovei drept Capitală Culturală Europeană 2021.

Printre cele mai vizibile instituții de cultură se numără Filarmonica Oltenia, despre ale cărei activități extraordinare am scris mai pe larg aici. Ultimul proiect al instituției, "Turneu în Oraș", a scos muzica clasică din sala de concerte și a dus-o în cartiere, mai aproape de omul obișnuit. Managerul Filarmonicii, Vlad Drăgulescu, nu încetează să mă impresioneze cu energia sa și dorința de a ridica nivelul vieții culturale din oraș, el fiind acum și principalul pion în alegerea Craiovei drept Capitală Culturală Europeană, prin alegerea sa ca președinte al Asociației Craiova Capitală Culturală Europeană – 2021.

De Biblioteca Aman am, ca și despre Filarmonică, numai cuvinte de laudă. Paleta largă de evenimente pe care le organizează aproape săptămânal, diversele activități zilnice cu cititori de toate vârstele și - din nou - scoaterea culturii în stradă, prin deja arhi-cunoscutele căsuțe de lemn cu cărți, parte a proiectului "Craiova citește", sau prin recenta "Bibliotecă Stradală", sunt doar câteva din multele acțiuni ale apărătorilor cărții. Ca și în cazul Filarmonicii, Biblioteca Aman este condusă de un tânăr, domnul Lucian Dindirică, ce pare să imprime instituției pe care o conduce un suflu proaspăt și prietenos.

Nu de mult, un alt tânăr a ajuns la conducerea unei importante instituții de cultură din Craiova. Antoniu Zamfir, managerul Teatrului Liric, a mizat și el pe avansul tehnologic, instituția condusă de dumnealui făcându-și cu succes intrarea în mediul online (și cred că sunt singura instituție culturală din Craiova cu cont pe Twitter). Cu ocazia asta, am luat și eu bilete la opera "Aida" de Verdi, ce a închis stagiunea 2012-2013, fiind impresionată de distribuția internațională (artiști din Serbia, Turcia, Italia) și scenografia absolut uluitoare. Finalul stagiunii nu a trimis echipa de la Teatrul Liric în vacanță, căci aceștia se pregătesc de lansarea primei ediții a Concursului Internațional de Canto "Elena Teodorini" (6-9 noiembrie 2013), în cadrul celei de a XIII-a ediții a Festivalului Internațional "Elena Teodorini".

De Teatrul de Păpuși Colibri n-aș fi avut, în teorie, prea multe de spus, căci n-am fost decât la o singură piesă, și asta s-a întâmplat acum mulți-mulți ani. Știu, însă, greutățile cu care s-au confruntat păpușarii noștri, odată cu pierderea sediului; știu și de premiile pe care le-au câștigat, în ciuda tuturor dificultăților, la festivaluri din afara țării; și mai știu și că suflul nou adus de doamna Adriana Teodorescu, tânăra nouă directoare a instituției, se vede în creativitatea cu care s-au găsit soluții de a se apropia din nou de copii. Pe principiul "dacă nu se duce Mohamed la munte, vine muntele la Mahomed", păpușarii s-au mutat în piețele orașului, în mall, cât mai aproape de copii, iar lunile iulie și august îi prind în Piața W. Shakespeare, pentru stagiunea estivală.

Am lăsat Muzeul Olteniei la coadă de frică, pentru că nu știam cu ce să încep. De la deschiderea mai multor expoziții în cele trei secții pe care le include la alinierea la evenimentul internațional "Noaptea Muzeelor" și până la scoaterea pe esplanada teatrului a unui labirint - salon ce găzduiește diverse expoziții sau la găzduirea în sălile muzeului a unei expoziții de fotografie, echipa muzeului pare să nu rămână niciodată în pană de idei. N-au uitat nici de copii, cărora le-au pregătit nenumărate ateliere de lucru și creație. Dacă mai adaug genialele campanii de teasing pentru diferitele expoziții (a văzut cineva un om îmbrăcat în astronaut pe Unirii sau un asteroid în fața Muzeului?) și prezența activă pe Facebook, Muzeul Olteniei devine o instituție cu adevărat atractivă.

Poate că unii se întreabă de ce insist să scriu că toți managerii și directorii de instituții menționați mai sus fac parte dintr-o nouă generație. Lumea evoluează și fiecare domeniu, că e vorba de cultură, turism, comerț sau orice altceva, evoluează odată cu lumea. Nevoile și preferințele oamenilor se schimbă și la fel ar trebui să se întâmple și cu strategiile de atragere a acestora către un domeniu, un serviciu sau un produs. Aducând un suflu nou și orientându-te spre plăcerile sau nevoile oamenilor este strategia câștigătoare. Oamenii tineri, ancorați mai bine în prezentul acestor nevoi și preferințe, nu numai că vor pune mai mult suflet, mai multă pasiune sau mai multă ambiție în a duce instituțiile pe care le conduc pe cele mai înalte culmi ale succesului, dar se vor și plia mult mai bine pe schimbările de orice fel, că e vorba de avans tehnologic, metode de promovare sau orice altceva.

Intenționat am făcut această pauză de explicații înainte de a trece la situația Teatrului Național Marin Sorescu. De necontestat, fanion al culturii craiovene, Teatrul se remarcă prin istoricul de invidiat, repertoriu, o echipă de renume (actori, regizori, scenografi), premii peste premii la festivaluri din țară și străinătate și fenomenalul Festival Shakespeare. Mi-ar plăcea, însă, să văd și idei originale, mai ieșite din comun, de promovare a teatrului, în loc de clasicele afișe lipite prin oraș. Ca puncte tari la acest capital, au - și recunosc - o pagină de Facebook activă și o colaborare cu parteneri media care le facilitează apropierea de consumatorii de teatru (vezi concursuri cu premii în bilete). Dar pe când vom vedea actorii în stradă, așa cum au ieșit cei de la Filarmonică, Teatrul de Păpuși sau Biblioteca Aman?

M-am lungit cu acest articol și mai am mult până departe. Cu capul plecat în fața tuturor celor pe care îi voi menționa pe scurt, o listă cu alte instituții culturale, promotori ai culturii și activități cultural-artistice ce înfrumusețează viața urbei noastre:
- Ansamblul Folcloric "Maria Tănase" - de care uitasem și de care mi-a amintit doamna Oana Bică, managerul ansamblului. Pe lângă concertele din Craiova, prilejuite de diverse evenimente (vezi concertele din cartiere de Zilele Craiovei), ansamblul duce folclorul, cultura și tradiția oltenească peste hotarele orașului și ale țării. Mai nou, membrii ansamblului întâmpină străini pe care îi învață dansuri din regiune, o metodă originală și eficientă de a crea și alți ambasadori care să ne promoveze în lume. În septembrie și octombrie vor avea loc centenarul nașterii Mariei Tănase și festivalul ce îi poartă numele, așa că așteptăm noi surprize din partea acestui ansamblu valoros și reprezentativ.
- Casa de Cultură "Traian Demetrescu" - activități culturale în diverse domenii. Omniprezenți în viața culturală offline a orașului (la festivalurile și evenimentele culturale organizate de Primărie, de exemplu), dar anonimi în online. Și de ei uitasem, noroc cu Daniel că mi-a adus aminte.

- Club Electroputere - evenimente culturale, expoziții, vernisaje, workshop-uri, dezbateri. 

- Galeria de Artă Craiova - expoziții de artă.

- Compania Teatrulescu - piese de teatru și spectacole pentru copii.

- Casa de Cultură a Studenților - concerte, festivaluri de muzică / poezie, spectacole de teatru.

- Festivaluri - Zilele Craiovei, Zilele Mihai Viteazul, Jazz Folk Rock, SunFest, În poiană la Palilula etc.

- Concerte la Filarmonică sau la Teatrul Național - Tudor Gheorghe, Ducu Bertzi etc.

- Concerte în cluburi, baruri, pub-uri: toată pleiada imaginabilă și neimaginabilă de trupe și artiști de diverse genuri muzicale în Play, Pub's, Irish, Vertigo, Krypton, Korona, Trend etc.

- Alte concerte în aer liber - Romanian Music Awards, 8 ani de Antena 3.

Se întâmplă lucruri în Craiova, trebuie doar să vrei să le vezi. Oferta e variată și se întinde de la un nivel elevat la activități mai ușor accesibile, astfel încât, ca într-un mare supermarket, există ceva pentru fiecare. Iar craiovenii au arătat că sunt dispuși (deși cu precădere la activitățile distractive gratuite), să strângă rândurile și să participe în număr mare. Cred că e treaba instituțiilor de cultură (în special a celor ale statului) să le pună la dispoziție cât mai multe astfel de activități de înaltă clasă. 

Dacă mai aveți alte sugestii sau adăugiri la ce am scris mai sus, dacă v-a plăcut sau ofensat ceva ce am scris, dați-mi de știre. Eu susțin candidatura Craiovei la titlul de Capitală Culturală Europeană și mi-ar plăcea să știu că și voi o faceți și, mai ales, de ce o faceți.