Îmi place destul de mult să merg pe jos, mai ales atunci când sunt în preumblări în afara țării, așa că mă declar una dintre acele persoane pentru care încălțămintea contează. Cum nu-s vreo fashionista, cerința de bază pe care trebuie s-o îndeplinească încălțările mele este să fie confortabile, iar orice alt plus (rezistență, impermeabilitate, aspect) este binevenit. Prin 2010 am găsit la Leonardo o pereche de teniși care m-au uns pe suflet, pe care am purtat-o cu obstinație cred că aproape 2 ani, indiferent de anotimp, la serviciu, în excursii, când am dus gunoiul sau am ieșit cu prietenii. Așa bine mi s-au potrivit încât nici n-am observat (sau m-am făcut că nu observ) când mici găurele au început să-și croiască loc prin talpa mult prea roasă a tenișilor, făcându-i imposibil de purtat.
 |
| Pitești 2010 |
