De formație sunt brânzară. Lactate și brânzeturi sub aproape toate formele lor servesc în fiecare zi (lapte cu cacao sau lapte cu biscuiți fac parte din ritualul micului dejun, brânzeturi sau cașcaval mănânc cu, în, pe sau în loc de mâncare zilnic). Cu vinul aspru de Drănic (lângă Segarcea, Dolj) și cu cel mai dulce de Hotărani (lângă Vânju Mare, Mehedinți) m-am obișnuit de mică, de când ne lăsau părinții să băgăm degetul în paharele lor cu licoare de oameni mari. Dar deși despre știința (arta?) asocierii brânzeturilor cu vinul am auzit (și am mai și experimentat utilizând tehnica antică știută sub numele de à l'oreille), nu am încercat niciodată să combin și să potențez cele două gusturi până nu am ajuns la ediția a patra a evenimentului Brânzeturi cum se cuVin. Ce este acest eveniment, ce s-a întâmplat acolo, ce am învățat și de ce mi-a plăcut, vă povestesc într-un articol ceva mai lung decât de obicei, dar care sper să vă trezească o minimă curiozitate culinaro-bahică!
Ce este Brânzeturi cum se cuVin
Brânzeturi cum se cuVin este un eveniment creat de DictionarCulinar.ro și Asociația Bloggerilor Olteni, prin care se promovează împerecherile culinare de brânzeturi fine și vinuri nobile oltenești în cadrul unor degustări la care participă bloggeri și alți iubitori de brânză, vin și, mai ales, brânzeturi cu vin. La primele patru ediții ale evenimentului, organizate în trei restaurante din Craiova, au fost prezentate și servite vinuri de la patru crame diferite, asociate cu brânzeturi asortate de la Delaco. Din cauză de program haotic și evenimente suprapuse, am ajuns abia la degustarea #4, care mi s-a părut atât de interesantă ca organizare și conținut încât mi-am promis să nu mai ratez următoarele ediții (decât cu motiv ultra-întemeiat)!
Ce s-a întâmplat la Brânzeturi cum se cuVin #4
Ediția #4 a evenimentului a fost organizată la crama restaurantului Rex din Craiova. După sosirea tuturor participanților și ocuparea locurilor la mese, gazdele evenimentului, Daniel Botea din partea AsBO și Alin Sîntimbrean de la DictionarCulinar.ro, ne-au prezentat flow-ul întâlnirii, sponsorii degustării: Delaco și Domeniile Vînju Mare, și invitații la eveniment. Primul a vorbit prof. univ. Nicolae Giugea – vicepreședinte al Asociației Degustătorilor Autorizați din Romania (și fost prefect de Dolj, ca notă de margine), care a făcut o introducere în specificul zonei viticole Oltenia, subliniind importanța viticulturii în zonă. I-a urmat doamna Mariana Gîrniță, Marketing Manager Domeniile Vînju Mare, care ne-a povestit despre începuturile cramei, despre dificultățile întâlnite de-a lungul timpului, dar și despre investițiile făcute pentru a ajunge la calitatea vinului consacrat de astăzi.
După aceste momente introductive și ... teoretice, am trecut și noi la muncă! De cinci ori s-au așezat în fața noastră platouri cu brânzeturi care mai de care mai apetisante, în timp ce cele cinci vinuri asortate erau turnate în pahare pentru degustare. De fiecare dată le-am gustat în cunoștință de cauză, Mirela Gheorghe, oenolog la Domeniile Vînju Mare, povestindu-ne despre calitățile și atributele vinurilor, iar Alin de la DictionarCulinar.ro fiind responsabil de prezentarea brânzeturilor de la Delaco și a combinațiilor culinare.
Ce am degustat
Brânza: Mini Brie – Ile de France, o brânză de tip brie, denumită după provincia cu același nume, este considerată regina brânzeturilor franțuzești. Se spune că Charlemagne s-a îndrăgostit iremediabil de această brânză atunci când a gustat-o în secolul 8 la o mânăstire. Fabricată din lapte de vacă pasteurizat, cu o textură moale, mătăsoasă sub o coajă comestibilă cu mucegai alb un pic mai fermă, și cu o culoare alb gălbuie, brie are un gust ușor sărat cu o aromă blândă, fructată, și un miros ce se intensifică în timp, ajungând să rivalizeze cu cel al Camembert-ului. Se servește la temperatura camerei, cu felii de baghetă proaspătă și crocantă sau cu fructe (pere, struguri albi etc.).
Vinul: Sauvignon Blanc – 5 Motive, producție 2014, este un vin alb (de fapt galben-verzui) cu un gust generos, perfect echilibrat din punct de vedere al acidității și zahărului, cu arome specifice soiului, de fructe exotice, lime, grefruit copt. Se servește la 10-12º C, alături de mâncaruri ușoare cu brânză, spanac, somon afumat, fructe de mare, pește.
Asocierea: În combinație, mi s-a părut că tinerețea Sauvignon-ului a mai domolit din bogăția cremoasă a brie-ului. Pe lângă aportul vinului, am apreciat strugurii de pe platou, a căror suculență a contribuit la destructurarea mai eficientă a brânzei brie.
Vinul: Tămâioasa Românească de la Vînju Mare, tot un vin galben cu reflexe verzui, de producție 2013, este un vin special, fiind medaliat cu medalie de argint la Premiile de excelență Vinul.ro 2014. Specialiștii spun că are note de trandafir și litchi, și că finalul este lung, cu o mare persistență gusto-olfactivă. Pentru un maxim de efect, se servește la 10-12º C, lângă o varietate de deserturi fine, numai bune pentru încheierea unei mese copioase.
Asocierea: Pentru simțurile mele neinițiate, combinația a fost dintre cele mai plăcute. Vinul a scos la iveală arome mai bogate de mucegai decât am simțit în brânza de sine stătătoare, și a transformat esența plină de savoare a brie au bleu-ului într-un gust complex.
Brânza: Emmentaler – Delaco, originară din valea Emmental din Elveția, este o brânză tare din lapte pasteurizat de vacă, ce prezintă o structură specifică, ușor de recunoscut (cu găuri mari). Emmentaler-ul are un gust dulceag, ușor acid, și o aromă fructată, cu nuanțe de nucă. Poate fi servit ca atare, în sandwich-uri, împreună cu fructe sau nuci.
Vinul: Vinul Principelui de la Domeniile Vînju Mare este un vin rose din Fetească Neagră, de producție 2014, cu arome intense, tinere, de fructe roșii, și o culoare strălucitoare de roz. Se recomandă a se servi la 10-12º C, lângă orice fel de mâncare, de la antreuri la desert.
Asocierea: Deși, probabil, o anumită logică a lucrurilor ar recomanda împerecherea dintre un vin mai dulce cu o brânză ușor sărată, pentru echilibrarea gusturilor, logica feminină s-a revoltat și a ales: combinația câștigătoare a serii este gustul dulceag al emmentaler-ului și voluptatea fructată a rose-ului.
Vinul: Merlot-ul de la Domeniile Vînju Mare, de producție 2010, este un superb vin roșu-rubiniu cu o aciditate scăzută. Dominat de arome de zmeură și mure, și note elegante, fine, de fructe confiate, Merlot-ul este un vin echilibrat, armonios, cu final lung. Se păstrează și servește la 15º-17ºC, și se recomandă să însoțească brânzeturi alese sau carne roșie (friptură de porc, miel sau vânat).
Asocierea: Declinându-mi încă o dată competențele în materie, mi s-a părut că am asistat la o bătălie, mai degrabă decât la o împerechere, între două gusturi puternice. Notele palpabile de iod din Merlot s-au luat la întrecere cu fumul din cașcaval, în încercarea de a impresiona. Și, după cum știm cu toții, când doi bărbați se luptă pentru a cuceri o femeie, de obicei o câștigă poetul (în cazul de față, asocierea mai puțin impunătoare).
Vinul: Feteasca Neagră face parte din gama de top Prince Vlad, producție 2013, medaliată cu medalie de aur la Concursul național de vinuri Bachus 2015. Roșu intens – rubiniu cu nuanțe violacee, vinul încântă nu doar ochiul, ci mai ales gustul prin aromele de prune negre bine coapte și fructe negre de pădure în postgust combinate cu nuanțe de condiment, echilibrate de taninurile fine. Feteasca Neagră este un vin elegant, fin, catifelat, dar în același timp corpolent, cu un buchet intens, inconfundabil. Ca și Merlot-ul, se servește la o temperatură de 15º-17ºC, lângă brânzeturi fine, friptură de vânat, porc, miel sau deserturi cu branză sau cu ciocolată.
Asocierea: Această combinație a fost cea care m-a provocat cel mai mult să încerc să disting gusturi și să determin interacțiuni. Deși am simțit clar încăpățânarea Feteascăi, m-am pierdut printre aromele de mucegai ale brânzei, fumul pâinii prăjite și gustul înțepător al țelinei.
Seara s-a încheiat cu un concurs – o tragere la bilețele pe care fiecare am completat asocierea favorită. Cum am spus și mai sus, am mers pe gusturile pe care le-am înțeles cel mai bine și care au apelat la resorturi ascunse în subconștientul meu iubitor de dulce (din emmentaler) și de rose.
Ce am învățat la Brânzeturi cum se cuVin
Că degustarea de vin sau de brânzeturi este o știință complexă, dar că pairing-ul este o artă aparte.
Că există atâtea gusturi și asocieri de gusturi pe care nu le-am explorat încât e aproape imposibil să le descriu în cuvinte.
Că repetiția este mama învățăturii, dar că, așa cum e și în viață, teoria e ușoară, iar practica ne omoară.
Ce mi-a plăcut la eveniment
Brânzeturi cum se cuVin #4 a fost o seară extrem de agreabilă, cu o componentă educativă (adevărul e că am învățat mai multe lucruri decât am împărtășit cu voi, dar promit să îmi iau revanșa cu altă ocazie, pentru că acum simt că deja am depășit spațiul alocat răbdării voastre), dar și cu una socială. Mi-a fost drag să revăd prieteni mai vechi din blogosferă și să cunosc persoane noi, dar mai ales să am în față oameni care vorbesc cu pasiune despre meseria sau hobby-urile lor. Dar poate cel mai și cel mai mult mi-a plăcut atmosfera de profesionalism relaxat pe care au emanat-o gazdele noastre și vorbitorii la eveniment (cu puncte în plus pentru domnul Giugea, care ne-a smuls câteva zâmbete cu niște amintiri mai de demult).
Cum închei acest articol
Cu o recomandare – să încercați asocierile din acest articol și nu numai, să experimentați cu gusturile și să vă jucați cu vinul și brânza în bucătărie.
Cu o promisiune – să încerc să particip (dacă se poate) la toate edițiile următoare ale evenimentului Brânzeturi cum se cuVin și să vă țin la curent cu ce descoperiri culinaro-bahice am mai făcut.
Poftă mare și noroc!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu