Coincidente cinematografice

De Crăciun-Revelion, afundându-mă în atmosfera aia de sărbători care ne face să stăm cu familia și să ne uităm cu toții la televizor, am văzut și revăzut mai multe filme. Din ce-mi amintesc acum, am văzut King Kong, câteva Spiderman și seria Home Alone. Cum s-a făcut, cum nu s-a făcut, că acțiunea din toate aceste filme avea loc la New York. Cum deschideam televizorul și ne puneam la un film, pac apărea Empire State Building în prim-plan, ceea ce repede a ajuns motiv de glume: - Hai să dăm drumul la televizor, să vedem ce mai e pe la New York. 

Stând strâmb și judecând drept, e oarecum logic să se întâmple asta, deoarece New York-ul e inima Statelor Unite, fiind cel mai mare oraș american ca număr de locuitori și un simbol al țării cu numeroase clădiri reprezentative, un stil de viață aparte, o viață cultural-socială deosebită etc. Și asta se vede și în cinematografie, aici turnându-se, pe lângă peliculele menționate mai sus, și filme-legendă mai vechi sau mai noi, precum Breakfast at Tiffany's, The Godfather, Taxi Driver, Wall Street, Goodfellas, Kramer vs Kramer, When Harry Met Sally, Black Swan sau Requiem for a Dream, și lista poate continua cu cel puțin 10-15 filme arhi-cunoscute (pe care poate nu le-am văzut cu toții, dar de care măcar am auzit). Dar...

Ajutor! Parintii mei se uita la „Suleyman Magnificul – Sub Domnia Iubirii” pe Kanal D

          Asta am zis prima dată când i-am surprins, undeva prin septembrie, lăsând baltă mâncat, vorbit și orice altceva și fugind la televizor. Ajutor! Părinții mei se uită la o telenovelă! Însă știind cât de fascinat este tata de istorie (și mai ales de cea a Turciei) și de Istanbul (pe care l-a vizitat de vreo 2-3 ori până acum, dar de care nu se mai satură), iar mama de intrigi amoroase (cum bineînțeles că trebuie să fi existat într-un loc cu multe femei pe metru pătrat, cum era haremul unui sultan), le-am acceptat moftul de a se uita la „Suleyman Magnificul – Sub Domnia Iubirii” pe Kanal D.

Sursa foto: www.eserialenoi.com

          I-am ignorat, deci, mi-am găsit altceva de făcut și i-am lăsat în voia lor să își facă damblaua. A mers așa câtva timp, apoi au apărut problemele. Am început să ne certăm pe televizor! Eu nu privesc aproape deloc, mai ales că televizorul e pus în sufragerie și mi-e greu să mă dezlipesc de laptop și să mă deplasez până acolo, dar aveam și eu două nebunii: X Factor pe Antena 1 duminica și Vocea României pe Pro TV marțea. Și cum-necum, de fiecare dată aveam scandal la Vocea României, căci fix atunci (în fiecare luni și marți de la ora 20:00) se difuzează și telenovela turcească. 

          Acum vreo două săptămâni - e „caldă” problema - iară avem discordie în sânul familiei, dar am zis că e momentul să ajungem la un compromis care să nu fie izgonirea mea de la porțile Raiului, ca până acum. Așa că am decis de comun acord să privim la Suleyman cu toții și în pauze să mut repede pe emisiune. Atât vă spun: numai la prima pauză am ținut minte și am schimbat canalul, apoi așa m-a captivat nebunia de telenovelă că pur și simplu nu puteam să mut fix atunci când trebuia să aflăm cine pe cine a mai otrăvit și alte asemenea intrigi pe care imediat le-am prins din zbor. 

Thugra

          N-a fost deloc greu, mai ales având o bază în acest sens, căci v-am mai povestit eu că am locuit o lună la Istanbul și am vizitat Turcia cu cel puțin 2-3 alte ocazii. Am descoperit, așadar, mai mult de o telenovelă de trecut timpul, un serial istorico-documentar, în care mi-a fost drag să aud despre bătălii despre care învățasem la școală sau citisem articole (Mohacs sau asediul Belgradului și al Vienei, cineva?), despre celebra ascensiune a Imperiului Otoman sau despre și mai celebrul Soliman Magnificul. Și te încearcă un sentiment deosebit să vezi sau să auzi în film despre locuri vizitate, de-ți vine să urli: Am fost și eu aici! Cum ar fi Palatul Topkapı, unde Soliman a fost educat, moscheeile Suleymaniye din Istanbul (unde am vizitat și mormântul sultanului) și Selimiye din Edirne (fostul Adrianopol). Sau să vezi tughra lui Soliman, acea monogramă ultra-prezentă și în ziua de azi peste tot în Turcia și ridicată la rang de însemn național.

          Pentru pasionații de istorie, Turcia e un izvor nesecat de locuri de descoperit, iar Istanbulul (fostul Constantinopol) e un fel de bijuteria din coroană. Deși mi-ar plăcea să revin, aș fi și mai mulțumită dacă ar ajunge părinții mei acolo să meargă pe urmele lui Soliman și să facă lucrurile pe care nu au apucat încă să le facă (să viziteze Turnul Fecioarei sau Insula Prințului, să urce în Turnul Galata sau să exploreze Fortăreața Rumeli). Când voi ajunge din nou acolo, cu siguranță voi mânca un balık ekmek și o să lenevesc privind pescarii de pe Podul Galata! :)

“Kanal D îti poate aduce și ție un city break la Istanbul dacă scrii pe blog o poveste despre Turcia (detalii aici). Până atunci, dacă vrei să simți și tu atmosfera specifică Turciei, Kanal D te invită să urmărești serialul Suleyman Magnificul – Sub Domnia Iubirii, în fiecare luni și marti, de la ora 20:00″.

Dor de Orhan

Tot vorbeam in ultimul timp cu Monica de Turcia si de Istanbul, ne lua valul si ne emotionam, apoi ne venea sa radem, apoi iarasi cadeam pe ganduri. Ne era si ne e in continuare tare dor de ayucuk Orhan, iar astazi, absolut intamplator, am dat peste ceva ce nici nu-mi mai aminteam ca am pastrat: Visul lui Orhan, in rolurile principale cu Bela 1 si Bela 2 (care, contrar asteptarilor, nu inseamna Frumoasa 1 si Frumoasa 2, ci Beleaua 1 si Beleaua 2 - astea fiind noi :D)