Cred că am mai zis-o de multe ori pe blog (dacă nu, cine mă cunoaște siguuur știe): eu sunt o persoană foarte logică. Trebuie să existe o cauză ca să existe un efect, trebuie să existe un motiv care să ne dirijeze înspre a face o acțiune, iar totul să fie trasat în linii clare, stricte, vopsite, dacă s-ar putea, doar în alb și negru. Dar înăbuș control freak-ul din mine și accept că lumea e mult mai complicată și unele acțiuni mult mai inexplicabile decât îmi place mie să recunosc. Și că există motive, planuri și aranjamente mai presus de puterea mea de înțelegere rațională.
Acum, că am făcut intro-ul, să trec și la ce mă roade. Am două plăceri vinovate de pe micul ecran, și anume cele două show-uri muzicale X Factor și Vocea României. La Voce m-am uitat și sezonul trecut, mi-a plăcut și am continuat. La X Factor -ca mai toată lumea, cred - am început să mă uit începând cu această ediție, în mare din cauza schimbărilor aduse juriului. Se mai dau rateuri în ambele tabere, se mai îndreaptă cu o glumă sau cu o voce de excepție. Ceea ce s-a întins pe cerebelul meu ca o mâncărime care nu poate fi scărpinată este, însă, inexplicabilitatea (nu căutați cuvântul în dex, oricum nu cred că există) cu care sunt luate anumite decizii, neînțelegere care pornește, de fapt, din lipsa unei transparențe în transmiterea mecanismelor și regulilor pe care se bazează emisiunile. Ca să fiu mai concretă, sunt convinsă că jurații ambelor emisiuni știu foarte bine ce și de ce au de făcut, dar pentru marele public (nepriceput) unele decizii sunt aberante tocmai din cauză că nu există niște reguli pe care să poată să le înțeleagă. Propun să despicăm firul și mai mult și să o luăm pe rând.
