Citesc si dau mai departe - Vand kilometri de Mihai Barbu

Coperta Vând kilometri (via mongolia.ro)

Prin 2009 am auzit / citit câte ceva despre un tip care, călare pe o motocicletă, a plecat din România până în Mongolia (și înapoi). Știți voi, niște știri despre un tip oarecare, de care nu te leagă nimic altceva decât imaginația că, vreodată, ai putea și tu să-ți iei inima în dinți și să pleci într-o călătorie mai mult sau mai puțin inițiatică prin lume, ca el. Am intrat la vremea respectivă de câteva ori pe blogul lui, mongolia.ro, am mai urmărit puțin subiectul pe câteva bloguri de travel și cam atât. Era doar un alt tip oarecare plecat și întors acasă, un aventurier pe două roți, un spirit rebel și, ca să-i punem și-o etichetă, un nebun, că altfel cine se duce singur până la capătul lumii, el cu gândurile lui?

Pe nebunul acesta îl cheamă Mihai Barbu. A plecat în Mongolia "pentru suflet", asta după doi ani de pregătiri și mai multe răzgândiri. Ca să-și finanțeze o parte din călătorie, a vândut kilometri (50 euro / 500 km) din itinerar în schimbul unor scrisori personalizate către cumpărători postate pe blog, în care a documentat fiecare tronson parcurs. La întoarcere, 26.000 km, 4 luni și 13 țări mai târziu, a publicat aceste scrisori într-o carte, sugestiv intitulată "Vând kilometri".

Doyle în Mongolia (via mongolia.ro)

Scrisă sub forma unei grupări de epistole, cartea îți merge direct la suflet, unde își găsește loc în cămăruța cu plecări de acasă. Din străinul oarecare, Mihai se transformă în vocea familiară care-ți povestește direct ție, cititorului, întâmplările prin care trece, pe măsură ce se întâmplă. Fără să-ți dai seama când, ești trup și suflet pe traseu cu Mihai, Doyle (motocicleta eroină) și Marcel (GPS-ul slab de înger). M-am surprins ținându-le pumnii strânși să găsească un loc de cazare sau campare, un polițist prietenos sau un vameș mai puțin șpăgar pe un drum de acum aproape 5 ani. L-am lăudat pe Doylică atunci când s-a stricat mereu când ajungea la destinație, m-am minunat în fața peisajelor măiastru surprinse de camera lui Mihai și am tras pătura pe mine când au traversat pasuri înzăpezite. Pe alocuri am deschis Google Maps și, cu degetul pe hartă, le-am urmărit traseul, refăcându-l cu ochii minții: Aaa, da, pe aici a făcut cunoștință cu țânțarul kazah; dincolo a mâncat o delicatesă din cap de capră în iurta; cam în zona asta ar fi cimitirul de nave uzbec din Moynaq și pe aici s-au odihnit lângă craterul Darvaza. Vedem și noi ce a văzut Mihai și simțim adânc dorul de casă care îl mistuie. La final, însă, ne dorim și noi un dram din nebunia lui...

Traseul (via mongolia.ro)

Nu mai are rost să vă spun că recomand cartea oricui îi plac călătoriile, fotografiile autentice din destinații cu adevărat exotice și poveștile savuroase scrise natural (ba chiar foarte pe românește, pe alocuri). La fel ca și autorul ei, cartea "Vând kilometri" este plecată într-o călătorie prin țară, fiind dată din mână în mână în 2011 de Adrian Ciubotaru și parcurgând până acum peste 4300 km (de la Constanța la Timișoara și de la Alexandria la Cluj-Napoca). La mine a ajuns de la Costel Tatu din Focșani și pleacă spre... Nu pot ști decât dacă:

• ești blogger
• ești primul care comentează la acest articol, exprimându-ți dorința de a primi cartea
• promiți să scrii despre carte și să o dai mai departe prin același mecanism

De final, vă las cu o parte din rețeta nebuniei lui Mihai:
"Trebuie să ai răbdare, să oprești des, să cunoști oamenii, să faci cu mâna, să te lași depășit, să zâmbești mult, să nu te grăbești, să vezi, să simți, să te uiți înapoi, să ai încredere, să știi, să afli, să nu-ți fie rușine să plângi, să nu încetezi să te minunezi și, mai presus de toate, să iubești."