Se afișează postările cu eticheta AIESEC. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta AIESEC. Afișați toate postările

24 iulie 2010

AIESEC Craiova - Local Planning Meeting 2010

In urma cu cateva saptamani am primit o invitatie care m-a bucurat si m-a si speriat cam in aceeasi masura: sa fiu chair pentru Conferinta Locala de Planificare (LPM) a AIESEC Craiova (sa fiu gazda conferintei si sa prezidez plenarele de dimineata si de seara, care deschid si inchid ziua "de lucru", adica sesiunile de peste zi la care participa delegatii). Am acceptat! Si uite cum AIESEC te ajuta sa iti mai depasesti o frica :)
Luni de dimineata ne-am strans toti cei aprox. 45 de AIESECeri in fata Casei Studentilor din Craiova, am incarcat (aproape) tot ce trebuia sa luam cu noi - logistica, inkind-uri, etc - in autocar si am pornit-o spre Caciulata. Imi era dor de un drum nebun cu autocarul: sa se cante (ne-a pus soferul un CD cu muzica romaneasca din copilaria noastra - 3SE, Demo, Akcent, Candy, dintr-astea), sa se danseze (imaginati-va vreo 10 nebuni dansand Menaito pe culoar, in hurducaielile autocarului), sa se opreasca autocarul ca sa se faca valuri pe marginea drumului, sa ne certe Politia ca de ce facem valuri pe marginea drumului, etc :P
Am ajuns la Caciulata, la hotel Traian, am coborat din autocar si ne-am apucat sa facem celebrul - deja traditionalul, as putea spune - sir prin care descarcam bagajele si le caram, din mana in mana, din parcare pana la usa hotelului. Multumim Adelei pentru sprijin :)) Dupa ce ne-am cazat, comitetul de organizare a conferintei a inceput sa pregateasca cele trebuincioase intampinarii delegatilor (welcome packages), sa aranjeze sala in care urma sa ne desfasuram activitatile pentru urmatoarele 3 zile de conferinta, etc.
Cu o mica intarziere, ne-am strans cu totii pentru Plenara de Deschidere pe care am prezidat-o eu. Printre surprizele pe care le pregatisem dezvalui doar initierea unui mic concurs cu puncte pentru cei mai activi delegati, ulterior castigat de Lexie, prin care a primit o mapa cu "AIESEC goodies" - diverse materiale inscriptionate cu sigla AIESEC, stranse de mine de-a lungul celor 3 ani de activitate. In rest, pentru ca niciodata socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ, emotiile (si cativa asa numiti "underfucker"-i din sala) mi-au cam dat putin planurile peste cap. Tot raul spre bine, pentru ca astfel am stiut ce anume sa corectez pentru urmatoarele plenare, astfel incat si eu si delegatii sa petrecem momente placute impreuna. Pe parcursul zilei nu am asistat la toate sesiunile, dar dintre cele la care am participat mi-a placut foarte tare trainingul lui Alex despre brand (nu neaparat continutul, care imi era relativ cunoscut, cat felul in care s-a prezentat Alex - good job, dude!). Din cauza raportarii catorva momente cheie din agenda plenarei de deschidere pentru plenara de seara, aceasta a durat cu 45 de minute mai mult decat planificat - don't hate me, please! Mai mult, pentru ca din formularele de evaluare si feedback a fost omisa evolutia chair-ului, la sfarsitul zilei nu am putut avea o vedere de ansamblu asupra felului in care m-au perceput delegatii, iar imbunatatirile de pe agenda plenarelor de a doua zi le-am facut multumita input-urilor primite de la Ada. Multam fain!
Din cauza nebunei petreceri hawaiene perfect implementate din prima seara (concursuri de limbo, bowling cu nuci de cocos, costumatii hawaiene etc) , nu prea imi mai amintesc exact ce s-a intamplat la plenara de dimineata de a doua zi :D Pe timpul zilei s-au desfasurat sesiuni de creare de noi proiecte, iar eu am asistat la home group-ul moderat de Rudy si Claudiu, unde s-a incercat creionarea unui proiect foarte interesant, pe teme sociale. Plenara de seara a fost mult mai scurta si mai destinsa decat prima, iar pe delegati (zic eu ca) i-am castigat prin difuzarea urmatorului filmulet (usor sadic) prin care exemplificam modul de lucru pe care il abordasera ei de-a lungul zilei si subliniam diferenta dintre team work si smart work.

A doua zi de conferinta s-a incheiat epic, printr-o petrecere cu teme tribale. Din nou comitetul de organizare s-a pregatit foarte bine - felicitari Adi si Diana pentru costumatii!, punand la dispozitia delegatilor tatuaje tribale, concursuri de "vanatoare" (se suflau sageti prin tubermane intr-o tinta de darts sau in baloane), etc.
Ultima plenara de dimineata pe care am tinut-o a fost, dupa cum am aflat ulterior din formularele de feedback, una foarte apreciata. M-au onorat cu prezenta doar jumatate din delegatii la conferinta, iar dintre acestia doar vreo jumatate au ajuns in sala inainte de ora de incepere a plenarei - performanta lor fiind recunoscuta prin laude (si nu numai). Cei care au intarziat au fost pedepsiti cu o pedepsa foarte invioratoare - nu infioratoare - aerobic.
Miercuri seara ne-am strans aproape toti pentru Plenara de Inchidere, pentru a ne lua "la revedere" de la LPM 2010, "dar ramai cu mine", pentru ca imediat urma sa inceapa Seminarul Local de Motivare (LMS). Am avut momente artistice extrem de apreciate din partea echipei de organizare dar si din cea a echipei de facilitatori/ board de conducere. Am avut filmulete motivationale care au adus lacrimi in ochii unora dintre delegati. Am tinut sa ii recompensez si sa le multumesc - si o mai fac inca o data acum - celor care au participat la toate plenarele si la toate sesiunile, dar si sa ii pedpsesc pe ceilalti :D Am incheiat apoteotic si m-au bucurat toate aplauzele si sugar cube-urile primite. Multumesc familiei mele ;)


10 iulie 2010

AIESEC Craiova - de 19 ani parte a povestii

1991. 19 ani. 19 ani de AIESEC Craiova!
Multi de 1 si multi de 9. Sau multi de unu si multi de noua. Pentru ca noi, AIESECerii, suntem "unu si unu", iar ce i se intampla unuia, ni se intampla noua

Multumesc pentru diploma si pentru cuvintele frumoase! Voi veni de fiecare data cand veti avea nevoie :)
Restul de poze, aici!


28 mai 2010

Cum se nasc povestile de succes?

Guest Post de Președinta AIESEC Craiova 2008-2009, Cristina Cojoacă, o persoană admirabilă și extraordinar de motivantă, după cum vă veți putea convinge singuri. Rupeți-vă 5 minute din timpul vostru prețios și citiți aici niște cuvinte magice…

“Cum se nasc adevaratele povesti de viata/de succes (cele in care simti ca ai pentru ce sa traiesti, ca totul se intampla cu un scop)?  Si unde se nasc ele? Sunt putini cei care pot raspunde la o intrebare de acest gen fara sa stea pe ganduri si sunt cu atat mai putini cei care pot impartasi astfel de povesti. In ultimii ani am avut norocul sa intalnesc o multime de astfel de oameni care isi povesteau experienta cu zambetul pe buze si mandri de ceea ce au reusit sa lase in urma lor. Si daca va intrebati ce au oamenii acestia in comun, raspunsul e unul simplu: au fost in AIESEC.
Am avut si eu parte de o astfel de experienta, mai mult sau mai putin importanta, dar cu siguranta foarte semnificativa pentru viata mea monotona. Am intrat in AIESEC Craiova din curiozitate, in octombrie 2006. Eram studenta in anul I, si la fel ca ceilalti colegi ai mei asteptam cu nerabdare sa vad ce experiente de neuitat imi ofera facultatea si anii studentiei. Numai ca experientele pe care le cautam nu au venit din facultate, ci din AIESEC. Daca ar fi sa ma gandesc la cateva lucruri care m-au atras la aceasta organizatie, as spune in primul rand ideea de internationalism, apartenenta la un grup (ceea ce mai tarziu numeam team experiences), dezvoltarea unor abilitati personale si profesionale, si poate mai mult decat orice, modalitatea in care oamenii astia stiau sa se distreze. Cu timpul, insa, am aflat ca AIESEC este mai mult de atat, si ca e nevoie de rabdare, daruire si putere sa simti aceste lucruri cu tot sufletul.
Experienta mea AIESEC a fost una destul de intensa si, in acelasi timp, concentrata, ajungand dupa numai cateva luni coordonatorul unuia dintre cele mai importante proiecte AIESEC Craiova (World Citizenship) si vicepresedintele departamentului de Exchange. Am inceput ca un simplu membru, invatand de la ceilalti si asumandu-mi responsabilitati care nu erau intotdeauna usor de indeplinit. Unii pot spune ca m-am aruncat cu capul inainte prea devreme, inainte de a stii exact ce presupune acest lucru. Am avut insa curajul sa fac acest pas, pentru ca in AIESEC mereu gasesti pe cineva care sa te sprijine cand ai nevoie, sa te motiveze cand ai moralul la pamant, sau sa te bata pe umar cand ai nevoie de o incurajare.
Dupa un an si jumatate, timp in care am ajuns sa imi placa AIESEC mai mult decat orice, m-am hotarat sa imi urmez si unul din cele mai mari vise ale mele, acela de a conduce AIESEC Craiova pentru un an. Atunci am descoperit un nou principiu – acela de a-ti pastra visele mari, iar pentru aceasta trebuie sa ai curaj, sa vezi lucrurile in ansamblu si sa cauti indeplinirea lor, oricat de grea ti s-ar parea uneori.
Au fost momente frumoase pe care le-am trait in aceasta organizatie, proiecte organizate cu success, situatii in care credeam ca nu o mai scoatem la capat, lacrimi de tristete si de bucurie… Sunt amintiri care s-au legat ca scaiul de mine si pe care nu cred sa le pot uita vreodata. O sa imi amintesc mereu prima conferinta la care am participat si impactul pe care l-a avut asupra mea, prima iarna cand mergeam la colindatul EBului (nota mea: comitetului de conducere), primul training la care am participat, primul chef la care am stat pana dimineata, primul trainee (nota mea: stagiar strain) pe care l-am avut in local, prima sedinta pe care am tinut-o in fata intregului comitet local, primul premiu si emotiile de dinainte…
Ceea ce intr-adevar a intregit toata experienta mea AIESEC au fost oamenii pe care i-am intalnit si cu care am interactionat. AIESEC este locul in care nu esti niciodata singur, si la fiecare pas esti ajutat sau inspirat de cei de langa tine. Despre acesti oameni as putea sa scriu carti intregi, dar nu o sa o fac. O sa ma rezum la a va spune ca o mare parte dintre ei imi sunt acum prieteni si imi sunt aproape. Am intalnit aici oameni care m-au incurajat si care au crezut in mine, oameni care imi erau alaturi in momentele de cotitura, oameni care erau acolo cand aveam nevoie, oameni care mi se confesau pentru ca stiau ca imi pasa, oameni care mi-au spus cuvintele magice “Cris esti stirba” (cu toate ca la momentul respectiv, ca si acum, aveam toti dintii in gura).
Ce a insemnat pentru mine AIESEC? Aici am primit mai multa pregatire decat a fost facultatea in stare sa imi ofere, mai multa distractie decat in filmele cu adolescenti, si mai multa fericire si rezultate in doi ani si jumatate decat in cei 19 de viata de dinainte. Altfel spus, m-a definit pe mine ca persoana si nu imi pot imagina cum ar fi fost viata mea daca in acea zi din octombrie 2006 nu as fi luat decizia sa completez un formular de aplicare. Daca as putea sa dau un sfat studentilor de azi, acela ar fi sa faceti voluntariat cu inimia deschisa pentru ca acolo se creaza cele mai faine experiente si acolo gasiti cei mai entuziasmati oameni.

                  Cris,
  un AIESECer pe viata!”


24 mai 2010

Craiova in jurul lumii

Ne-am obisnuit de cativa ani sa plecam...cu Craiova in jurul lumii! Si fiindca nici anul acesta nu putea sa fie altfel, ne-am strans cu mic cu mare sa celebram evenimentul final al proiectului World Citizenship, organizat de AIESEC Craiova.

Elevi de la 10 licee craiovene participanti la proiect, traineri, membri AIESEC, trecatori curiosi, toti ne-am adunat ieri, 23 mai 2010, pentru cateva ore pe esplanada din fata Teatrului National sa ne luam portia de cunostinte si de buna-dispozitie, si, mai presus de orice, sa ii facem in ciuda ploii care se incapatana sa nu ne paraseasca. De felicitat comitetul de organizare a proiectului care a depus o munca asidua si continua pentru a se asigura de buna desfasurare a tuturor activitatilor, si mai ales coordonatoarea Roxana Margineanu :)

Si pentru ca o poza face cat o mie de cuvinte:
Mai multe poze de la eveniment, aici!

09 mai 2010

Ziua Europei – un cocktail de arome europene

Duminică, 9 mai 2010, cetăţenii Craiovei au ocazia să viziteze 14 ţări europene într-o singură zi prin intermediul evenimentului “Ziua Europei – un cocktail de arome europene”. Acesta va începe de la ora 14:30 printr-un marş având ca traseu Piaţa Prefecturii – Universitate – Casa de Cultură a Studenţilor. De la ora 15:30 în Casa de Cultură a Studenţilor turul Europei se va materializa prin standuri interactive care vor ilustra: locuri cunoscute din Europa, oameni faimoşi, curiozităţi, dans modern şi concerte live ale unor tineri artişti europeni, teatru, concursuri şi o expoziţie fotografică.

La iniţiativa organizaţiei European Platform for Youth Development (Platforma Europeană pentru Dezvoltarea Tinerilor) şi cu sprijinul AIESEC Craiova, craiovenii vor sărbători Ziua Europei într-un mod interactiv şi plin de savoare. Ei au ocazia să interacţioneze cu tineri din: Italia, Portugalia, Franţa, Spania, Grecia, Olanda, Letonia, Suedia, Estonia, Republica Cehă, Georgia, Armenia, Austria, în cadrul unui eveniment de amploare pentru mediul local.

AIESEC Craiova sprijină atât activitatea ONG-urilor locale, cât şi dezvoltarea tinerilor. Organizaţia desfăşoară în perioada 12 aprilie – 15 mai proiectul “World Citizenship”. În cadrul acestuia, elevi din 10 licee craiovene primesc traininguri având ca subiect dezvoltarea personală şi interculturalitatea. De aceea, organizaţia a identificat în “Ziua Europei – un cocktail de arome europene”, oportunitatea de a îi încuraja pe elevii participanţi la proiect dar şi pe toţi cetăţenii Craiovei să descopere alte culturi. Colaborarea dintre cele două organizaţii a dus la mărirea numărului de ţări implicate în eveniment şi a captării atenţiei publicului din rândul elevilor de liceu.

Post preluat de aici!


13 aprilie 2009

Tribute to some dear friends....

Yesterday I returned home from Olanesti, a nice familiar resort in Romania, where AIESEC Craiova (my home LC) and AIESEC Ploiesti had their first RTS (Regional Training Seminar) together. As I had already participated to the newies and oldies tracks and been part of the organizing committee in the past, this RTS was for me a way of meeting new people (be them members from Ploiesti or newies from Craiova), having fun and rejoining "old pals", supporting dear friends who went in front to pass their legacy, etc.
It began in a funny (funny HA-HA, not funny - strange) way, cause I witnessed some of the funniest role-calls, punishments, "karate"-s, parties and drinking games ever: people really rolling on the floor laughing, with tears in their eyes, all that in a friendly and relaxed atmosphere.
But it didn't end that way! Saturday night we took part in the Take Over Gala, a formal event in which the Executive Board 08-09 left the "wheel" of the committe to a new generation of leaders. And they made it all at top level: great speeches, cool presents, nice outfits, but most of all, what really made my day was the emotion in everybody's heart...I didn't cry...no one cried, actually, but it was that feeling that a group of people who were there for us a whoooole year ended their term and it's funny (funny strange, not funny HA-HA), cause from now on I won't be seeing them in front of us anymore, as our EB...It's not an end for them, it the opportunity to do other things, at a higher level, and I wish them all the luck in the world and a great experience ahead! So stand up for the champions and put your hands together fooooor:

CRIS


MONICA

AURA

ANDREI

CATY

Cheers, my friends....