Martie, luna culturala

     Martie a venit, desi nu de mult, cu destule schimbari si momente inovatoare. Au trecut vaj-vaj 1 si 8 martie, martisoare, flori, centrul orasului forfotind de oameni. Craiova - oras furnicar. Program monoton (servici, uneori facultate, casa si, de cele mai multe ori, o oboseala crunta prefacuta in somn). Noroc ca fetele nu m-au lasat sa ma afund in monotonie si au facut din martie luna cu cel mai "cultural" inceput de pana acum.
     Anda ne-a fost gazda (buna, ca de obicei) pentru seara de film. Dupa cateva incercari nereusite (tehnologia uraste fetele si fetele urasc tehnologia!), am reusit sa vedem Brideshead Revisited, un film destul de bun - sau care noua ne-a placut destul de mult. O poveste de dragoste incalcita intre 2 barbati si o femeie, dintre care protagonistul, Charles Ryder, parea cel mai nevinovat. La impresia asta isi aduce aportul in procent semnificativ si faptul ca rolul sau e interpretat de Matthew Goode, actor cu o oarecare eleganta si candoare, cu niste ochi de copil, despre care pot spune ca, daca as incerca sa il caracterizez printr-un singur cuvant (si nu o sa ma refer aici la calitatile sale actoricesti), m-as opri la "neprihanit". :))
     Miercuri mi-am continuat periplurile si am fost cu Pisicu' in Play, la spectacolul lui Vlad Grigorescu, Blind. Desi m-am amuzat destul de tare, fiind 'in the spotlight' pentru o bucata buna din reprezentatie, parca nu m-am mai distrat atat de tare ca aici. Fata de Stand Up Magic-ul la care am fost luna trecuta cu fetele, Blind mi s-a parut mult mai putin impresionant, ca sa nu mai spun ca mi s-a parut si mult mai scurt. Lui Vlad nu i-au mai iesit chiar toate momentele, pe cateva dintre ele am inceput sa mi le explic (asta si datorita Pisicului, care e fan The Mentalist si care imi tot spulbera speranta ca magia exista de facto), si chiar si unele glumite mi se pareau deja cunocute. Cu toate astea, va recomand sa incercati macar o data un astfel de spectacol! :)
     Si ultimul (dar nu cel din urma) eveniment de pe lista cu 'ieseli' s-a consumat aseara. Nu degeaba am zis eu 'consumat', caci parca a fost ca o bricheta fara prea mult gaz. Cu privire la "Fragil"-ul Ralucai Paun mi-am facut o idee mai mult dupa afis, dar era o idee buna. Piesa de teatru se mai bucura si de jocul actorilor Iulia Colan, pe care nu o vazusem niciodata, dar pe care mi-o imaginam buuuuna (profesional, ma refer) si Vlad Dragulescu de la Teatrulescu, pe care, in ciuda faptului ca l-am mai tot vazut pe la spectacole si ca imi e tare simpatic, nu l-am privit niciodata pe scena. Cu toate astea, vorba veche bate orice, si pot spune cu mana pe inima ca socoteala de acasa nu s-a prea potrivit cu cea din targ. Momente haioase au fost putine, dar nici mult suflet nu am consumat la piesa. Si stiu ca nu reactionez prea des de felul meu (decat atunci cand dau peste ceva ori extrem de amuzant, si atunci rad pana ma apuca plansul, ori cand ceva ma misca foarte tare si ma intorc in mine insami), dar aseara am fost in permanenta lipsita de expresie. Si asta nu se datoreaza vreunor mari erori regizoralo-actoricesti, ci, zic eu, mai mult dintr-o asteptare prea mare si fara sens de la Iulia. Vlad a fost cum ma asteptam! :)
     Dupa piesa de teatru am mai ramas un pic la karaoke, doar ca sa stergem Scena 8 de pe lista cluburilor in care merita sa vii la karaoke. Afonii ca mine se simteau, probabil, in concurs cu profesionistii, caci erau cateva voci remarcabile prin sala. Si desi le-am apreciat (in special pe a unui baiat, cred ca Dragos il cheama, care a sculat parul pe noi la Unforgettable si My Way), eu m-as simti mai bine in Play sau One, cu afonii mei! :D
     Acesta a fost inceputul unui martie 'cultural'. Pana la un nou update, toate bune!