Dantura a fost,
cam de când mi-au căzut dinții de lapte, subiect tabu. Asta din cauza anodonției unui incisiv lateral superior
sau, în limbaj mai puțin tehnic, lipsa unui dinte din maxilarul superior, care
mi-a dat bătăi de cap la propriu și la figurat. Vizita de atunci la doctorul
dentist a fost un fel de luare la cunoștință – da, ai un dinte în minus, Cernobîl, asta e, învață să
trăiești fără el. Nici nu e greu să treci prin copilărie și adolescență cu ceea
ce ție ți se pare a fi un defect estetic destul de măricel. Nu mi-a trecut prin
cap o rezolvare chirurgicală a problemei, în schimb, am încercat să echilibrez
balanța menținându-mi mereu dinții cât se poate de sănătoși și cât se poate de
albi. Nici asta nu a fost chiar floare la ureche, ținând cont că sunt omul care
a băut / bea aproape în fiecare dimineață, în funcție de sezon, o cană de lapte cu cacao / ciocolată
caldă.
Ca și sora sa,
cafeaua, ciocolata caldă este în topul alimentelor și băuturilor cu risc de
colorare dentară. Puși în fața necesității de a alege între micile noastre
tabieturi culinare și dorința de a avea un zâmbet alb perfect, ce alegem? Renunțăm la ceea ce ne place, la lucrurile
care ne fac cu adevărat fericiți? O cană de cafea sau cacao dimineața, privind de
pe balcon cum orașul se trezește la viață odată cu mine ... e oare acesta un
lucru la care pot să renunț? Unii oameni fac sacrificii în fiecare zi, ajungând
într-un final să nu mai știe ce este cu adevărat important pentru ei. Sfatul
meu? Nu renunța la cafea pentru un zâmbet perfect! #FaraSacrificii
