Dragi anumiti parinti, sunteti prosti

Mai deunăzi am dat întâmplător peste niște articole haioase (le-am căutat, dar nu le mai găsesc) în care niște mămici bloggerițe povesteau ce sfaturi primesc ele de la babele de pe stradă / din parc / de oriunde atunci când ies cu copiii la plimbare. De la "Pune-i căciulița în cap că e prea frig" până la "Scoate-i căciulița din cap că e prea cald" și de la superstiția de a nu tăia unghiile nou născutului, să nu-i fugă norocul, până la cea de a-i pune copilului nebotezat un cuțitaș sub pernă, să-l apere de duhuri rele, le-am citit pe toate și m-am amuzat copios. Le-am dat dreptate mămicilor respective când spuneau că nimeni nu îi vrea binele copilului mai mult decât părinții și că aceștia știu ce e cel mai bine pentru copilul lor (asta până la vârsta la care copilul începe să creadă că știe sau chiar știe el însuși ce e mai bine pentru sine). Și am crezut asta până când m-am uitat pe geam și am constatat cu stupoare că unii părinți - iertat să-mi fie că o zic așa pe șleau - sunt chiar proști. Acum să vă explic ce mă face pe mine, persoană care abia rezistă 5 minute în preajma unui borac, să mă revolt în acest fel.

Mosu' cu Mercedes

Nu știm exact cum îl cheamă, dar noi, în familie, așa îi zicem: moșu' cu Mercedes din blocu' din față. Pe moșu' cu Mercedes l-am găsit aici când ne-am mutat noi în cartier, acum 15-20 de ani. Pe atunci era tot moș, dar mai tânăr, și umbla vorba prin vecini că fusese cineva prin armată în tinerețea lui. De când îl știu eu, moșul a avut două ocupații principale: prima era să meșterească toată ziua la rabla de Mercedes, pe care nu am văzut-o niciodată scoasă din parcare sau funcționând, iar a doua era să lucreze în grădina din fața blocului.

La un moment dat, Mercedesul a dispărut, dar numele a rămas lipsit de imaginea omului, căci nu puteam acum să începem să-i spunem moșu' din grădină; dintr-ăștia erau mai mulți și exista riscul să creăm o confuzie. De atunci, pe moșu' cu Mercedes îl vezi zi lumină în grădină săpând, greblând, tăind vița de vie sau trandafirii sau învelind smochinii în folie de plastic înainte de venirea iernii. E un fel de parte integrantă a cartierului, așa cum treci pe stradă și vezi blocurile sau centrala sau parcarea, așa îl vezi negreșit și pe el suit pe o scăriță, în grădină, tăind vârfurile câte unui copac, sau înșirând o grămadă de metale, scule și alte inutilități prin curtea blocului, pritocindu-le, sucindu-le, dar nearuncând niciodată nimic.