Incepe Festivalul Shakespeare la Craiova

Cel mai mare eveniment cultural al Craiovei, Festivalul Internațional Shakespeare, bate la ușă. Cea de-a IX-a ediție a acestuia, ce se desfășoară între 23 aprilie și 4 mai sub genericul "Shakespeare al tuturor", este una dublu aniversară, sărbătorindu-se 20 de ani de festival și 450 de ani de la nașterea dramaturgului englez. Craiovenii și pasionații de teatru care se află în această perioadă în Bănie vor putea lua parte la spectacole puse în scenă de companii de teatru de clasă mondială, venite din Marea Britanie, Rusia, Lituania, Polonia, Ungaria, Franța, Ucraina, China, Armenia sau Africa de Sud. Pe lângă acestea, festivalul include și o secțiune educativ-formativă pentru elevi și studenți, sesiuni de shakespeareologie, expoziții de artă fotografică și plastică, lansării de carte și DVD-uri.

Și cum Festivalul Shakespeare este o sărbătoare a orașului, entuziasmul – la cote maxime! :)

Programul manifestărilor din cadrul festivalului poate fi vizualizat în întregime pe site-ul Teatrului Național din Craiova, dar mie mi-au atras atenția reprezentațiile în aer liber ale Teatrului Globe, un "Cum vă place" în regia lui Purcărete, jucat de actorii Teatrului Național din Budapesta sau "Richard III" în două interpretări inedite (una sud-africană, alta chinezească). Biletele și abonamentele pot fi achiziționate de aici, ceea ce vă doresc și vouă! :)

Citesc si dau mai departe - Baiatul cu pijamale in dungi de John Boyne

"Băiatul cu pijamale în dungi" de John Boyne este o ficțiune istorică scrisă din punctul de vedere al unui băiețel neamț pe care evenimentele îl aruncă, în plin Holocaust, în vecinătatea lagărului de la Auschwitz. Venind ca lectură după "Roșu ucigaș", romanul autobiografic zguduitor al lui Jeroen Brouwers despre copilăria într-un lagăr de concentrare japonez din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, "Băiatul cu pijamale în dungi" pare pueril ca scriitură, ceea ce nu-i știrbește, însă, din însemnătatea și din puterea mesajului transmis.

Romanul este povestea lui Bruno, un băiețel neamț de 9 ani extrem de naiv, al cărui tată este numit comandant al celui mai mare lagăr de exterminare nazist. Lipsit de prietenii săi din Berlin și mânat de spiritul de aventură caracteristic tuturor copiilor la acea vârstă, Bruno începe să se strecoare din casă pentru a explora împrejurimile. Curând dă de un gard de a cărui cealaltă parte se află Schmuel, un băiețel evreu ce poartă tot timpul o "pijama în dungi", cu care leagă o frumoasă prietenie. Naivitatea (ușor exagerată a) lui Bruno îl împiedică pe acesta să realizeze rolul gardului, al lagărului și al tatălui său în cadrul acestuia, ceea ce va conduce, în cele din urmă, la un final tragic sfâșietor...

Melodia saptamanii: Ne me quitte pas / If You Go Away

Poate una dintre cele mai cunoscute melodii ale tuturor timpurilor, "Ne me quitte pas / If You Go Away" se numără printre cântecele mele preferate de dragoste, indiferent de interpretare. Piesă cu o istorie impresionantă, "Ne me quitte pas" a fost scrisă în 1959 în franceză de cantautorul Jacques Brel și tradusă în mai multe limbi (dintre care varianta în engleză, tradusă și adaptată de Rod McKuen, a devenit rapid cea mai cunoscută). Cântecul, în toate formele sale (date de variațiuni de limbă și gen muzical), a fost intens ascultat, apreciat și reinterpretat de-a lungul anilor de o pleiadă de artiști de renume mondial, printre care se numără Nina Simone, Marlene Dietrich, Dalida, Tom Jones, Frank Sinatra, Neil Diamond, Nana Mouskouri, Ray Charles, Sting, Cyndi Lauper, Belinda Carlisle, Barbra Streisand, Celine Dion, Madonna, Caro Emerald și In-Grid. Variante instrumentale celebre sunt cea la nai a lui Gheorghe Zamfir și cea la pian a lui Richard Clayderman. Eu m-am îndrăgostit de melodie ascultând-o în interpretarea caldă a lui Julio Iglesias, dar astăzi vă încânt urechile cu acest frumos și trist cântec căruia îi dă viață o voce feminină rezonantă, guturală (și sexy!).

Astăzi, Patricia Kaas - If You Go Away.

Audiție plăcută, "muzicofili"!

Craiova nu moare, Craiova se transforma

Update: Craiova a câștigat competiția Best City to Visit 2014. Felicitări tuturor celor ce s-au implicat în promovarea și votarea orașului din Bănie! :)

LE: Craiova în finală contra Sibiului, se votează după cum ne dă ghes inima aici.

Acum câteva săptămâni – nici nu mai știu exact câte – am propus Craiova într-o competiție pe un blog de călătorii. E vorba de concursul Best City to Visit Travel Tournament 2014 de pe blogul lui Anil Polat, foxnomad.com. E un turneu în care oricine poate propune un oraș care trece apoi prin confruntări succesive cu alte orașe pentru a câștiga titlul de BCTV și a beneficia de o vizită din partea lui Anil și de promovarea internațională care vine la pachet cu articolele sale. 

În urma propunerii și promovării participării Craiovei la competiție, am constatat cu stupoare o masă heterogenă de oameni (conaționali, ba chiar și concitadini) sceptici față de șansele orașului, pe alocuri cu adevărat adverși. Pentru ei și pentru alții care vor să afle mai multe din motivele care m-au îndemnat să propun Craiova în BCTVTT, am decis să scriu un articol lung și plictisitor – cel de față – în care să explic de ce cred eu că anul acesta este unul în care Craiova nu moare, Craiova se transformă. În bine!

Citesc si dau mai departe - Vand kilometri de Mihai Barbu

Coperta Vând kilometri (via mongolia.ro)

Prin 2009 am auzit / citit câte ceva despre un tip care, călare pe o motocicletă, a plecat din România până în Mongolia (și înapoi). Știți voi, niște știri despre un tip oarecare, de care nu te leagă nimic altceva decât imaginația că, vreodată, ai putea și tu să-ți iei inima în dinți și să pleci într-o călătorie mai mult sau mai puțin inițiatică prin lume, ca el. Am intrat la vremea respectivă de câteva ori pe blogul lui, mongolia.ro, am mai urmărit puțin subiectul pe câteva bloguri de travel și cam atât. Era doar un alt tip oarecare plecat și întors acasă, un aventurier pe două roți, un spirit rebel și, ca să-i punem și-o etichetă, un nebun, că altfel cine se duce singur până la capătul lumii, el cu gândurile lui?

Pe nebunul acesta îl cheamă Mihai Barbu. A plecat în Mongolia "pentru suflet", asta după doi ani de pregătiri și mai multe răzgândiri. Ca să-și finanțeze o parte din călătorie, a vândut kilometri (50 euro / 500 km) din itinerar în schimbul unor scrisori personalizate către cumpărători postate pe blog, în care a documentat fiecare tronson parcurs. La întoarcere, 26.000 km, 4 luni și 13 țări mai târziu, a publicat aceste scrisori într-o carte, sugestiv intitulată "Vând kilometri".

De la branding personal la #sepoate

Săptămâna care tocmai se încheie a fost una cu multe evenimente, întâlniri și discuții de la care am plecat acasă mai bogată și mai motivată. Una dintre aceste întâlniri la care v-am invitat și pe voi a fost discuția despre branding personal moderată de un speaker din Cambridge, Adelina Chalmers. Întâlnirea, care a avut loc în sediul AIESEC Craiova din Camera de Comerț și Industrie Dolj, a fost una interactivă, plină de exemple practice (cu aplicații pe Daniel) și de răspunsuri la întrebările celor din sală. Dar lucrul cu care am plecat de acolo nu a fost neapărat vreo definiție a branding-ului personal sau vreo metodă de autopromovare, ci mai degrabă un sentiment de determinare, de #sepoate.