Si iar plecam 2

         Nu că ar fi a doua oară când plec de acasă, dar mi-am adus aminte de articolul ăsta și am zis să îl continui. Știți deja - pentru că mi-e așa drag că m-am lăudat peste tot - că duminică pun piciorul pentru prima dată pe tărâm suedez. Ca un copil silitor ce mă aflu, am citit despre Suedia și Stockholm, am luat notițe cu privire la obiectivele turistice ce merită vizitate, mi-am scos hărți, prețuri, indicații și, în mare, cam tot ce am presupus că aș avea nevoie ca să mă descurc onorabil pe acolo.

          Pe lista scurtă se află următoarele obiective:

- Gamla Stan cu tot ce e pe acolo, de la Palatul Regal la Muzeul Nobel, Piața Stortorget șamd;

- Skansen;

- Palatul Drottningholm;

- Parcul Haga;

- Grajdurile Regale;

- Djurgarden;

- Muzeul Vasa;

- Muzeul Nordic;

- Globe;

- Kaknastornet;

+ Uppsala.

          Am mai tras cu ochiul la colegi din blogosferă care s-au plimbat pe acolo, mai precis la Anca, Liviu, George și Madelin. Dacă sunteți mai mulți și puteți să-mi mai dați câte un pont de orice fel (de la ce să mai vizitez, pe unde să mă mai plimb și ce să nu ratez până la unde să beau o limo, unde să schimb banii etc), se apreciază. 

          Și pentru cei care n-ați ajuns încă, hai să facem așa. Voi lăsați un comentariu prin care îmi spuneți de ce ați vrea (sau nu) să vizitați Suedia sau Stockholmul și, la întoarcere, cel mai norocos dintre voi primește un suvenir. :D

Copiii spun lucruri trasnite III

         Băile Olănești, parcul central, pe înserat. Pe o băncuță, o mămică începe să-și strângă calabalâcul: hăinuțe, jucării, sticle de suc, ambalaje de pufuleți. Îl strigă pe puștanu-i de 5-6 ani să vină să îi dea puloverul pe el ca să plece acasă. Copilul stă la câțiva metri distanță, în boscheți, și strigă la ea cât îl țin puterile:

- Nuuu, vleau să ne mai jucăm! Vinoooo!

          Mama, vizibil iritată, ridică tonul:

- Nu mai țipa și treci imediat încoace!

          Copilul, parcă sfidând-o, continuă să urle:

- Nuuuuu (un țipăt prelung, cu mulți u, probabil)! 

          Din doi pași mama e lângă el, îl ia pe sus și îl pune pe bancă.

- File-a dlacu să fii!, zice puștiulică hotărât.

        Două perechi de palme urmate de o liniște monumentală. Parcă tot parcul a tăcut. Ne ridicăm biniiișor și ne îndepărtăm, de teamă ca râsul nostru să nu disturbe atmosfera...

Cuvantul zilei: eficienta

          În Parcul Cișmigiu, un exemplu pur românesc de inteligență și eficiență...

N-ai voie cu mana la...

Copiii mici sunt cei mai mari / tari producători de râs. Astă seară am avut în vizită o bunicuță care, cu mândria specifică, ne-a povestit din replicile unice spuse de nepoțelul ei de 2 ani și 6 luni. Printre ele, una memorabilă. Copilul, deși mic, este educat să nu devină un mascul așa cum se poartă pe la noi, scărpinându-se cu mâna prin părți mai moi ale corpului. În virtutea regulii impuse de părinți, plimbându-se prin parc și văzând pe o bancă doi îndragostiți destul de apropiați, care își sprijineau mâinile unite în poală, s-a desprins de mâna bunicii, s-a dus glonț la ei și i-a spus fetei: - N-ai voie cu mâna la p*ță! :)))