Blogmeet-ul craiovean - a doua aniversare

Vreme vine, vreme trece ... și habar nu am unde au trecut cei (aproape) 4 ani de la primul tweet meet (oficial) din Craiova, prilejul cu care am cunoscut actuali colegi și prieteni din Twitto-sferă și blogosferă (ca să nu mai zic de cei din viața reală). Unii am continuat pe drumul acesta, alții s-au axat pe alte domenii și au rămas doar cititori / consumatori de conținut online, în timp ce un nou grup de onlineri a luat ființă între timp. De doi ani încoace, colegul și amicul (ca să nu existe întrebări și speculații, citiți aici de ce n-am zis "prietenul") Daniel Botea a reușit să strângă în jurul lui un nucleu de bloggeri craioveni sau pasionați de online, alături de care a organizat cu perseverență blogmeet-uri lunare, combinate cu ieșiri distractive la ping-pong, baschet sau bowling. Și uite că duminica trecută, pe 23 februarie 2014, am sărbătorit cu toții, împreună cu invitați speciali din București, a doua aniversare a blogmeet-ului craiovean!

A doua aniversare a blogmeet-ului craiovean - poza de grup

Calatorie din online la TV

“O călătorie de o mie de mile începe cu un pas.” – proverb chinezesc. Și nici că se putea să provină de altundeva vorba asta de duh, că prea se potrivește cu ceea ce încearcă (pardon, reușește) prietenul Cristian "Chinezu" China Birta să facă. 

Foto de Vlad Dulea

De când îl cunosc eu pe el - și iaca se împlinesc 3 ani și jumătate de când ciocneam prima bere la Craiova -, Cristi a perseverat în a scoate la iveală din dedesubturile online-ului, culturii, sportului, politicii și ale vieții, în general, cele mai bune exemple, fără a se da înapoi de la a arăta cu degetul și aspectele mai puțin roz ale traiului nostru cel de toate zilele. Tenacitatea asta a lui l-a ajutat să-și creeze o identitate în interiorul și în afara internetului, un brand pe care acum îl exportă în format .tv. 

Cuvinte puternice: Te rog si Multumesc

Le știm cu toții: te rog, mulțumesc, îmi pare rău. Eu le numesc cuvinte puternice, pentru că de multe ori trebuie să dai dovadă de caracter ca să le rostești, chiar dacă ele sunt (sau ar trebui să fie), în sinea lor, atât de banale că ar merita predate în clasa I, odată cu alfabetul. Să strecori câte un astfel de cuvânt la momentul potrivit e mană cerească, face impresie și parcă stabilește altfel de raporturi între două persoane. Când, însă, ele îți lipsesc din vocabular sau le folosești alandala, se cam întorc împotriva ta. 
Dintre toate, îmi pare rău mi se pare propoziția cea mai intimă și mai delicată, așa că o să o planific pentru dezbatere într-un articol ulterior, separat. Te rog și mulțumesc sunt atât de interconectate încât nu am cum să le despart. Atunci când rogi pe cineva să facă ceva și acea persoană face, mulțumesc e minimul de reacție pe care poți să îl ai. Din păcate, unii nu înțeleg asta nici măcar după ce le-ai atras atenția în mod direct asupra lacunelor lor în exprimare politicoasă. 
Să vă dau un exemplu dintr-un schimb de mailuri: 

Cu prieteni 2.0 ca ei, nimic nu pare imposibil

Știți deja de aventura la care m-am înhămat, de a promova România ca destinație turistică și de a și câștiga ca premiu o excursie de 6 luni de zile pe 6 continente din această frumoasă nebunie. Că e posibil sau nu, că urmăresc cai verzi pe pereți au ba, contează mai puțin. Mai mult, zic eu, e important să încerci, iar atunci când tu încerci și prietenii tăi sunt alături de tine, deja ți se lipește un zâmbet tâmp de față și nu mai poți să scapi de el. Așa zâmbesc eu când văd prieteni 2.0 (nume generic pentru prieteni, amici, cunoscuți sau chiar oameni cu care n-am interacționat niciodată) că votează, că distribuie aplicarea pe rețelele sociale, că recomandă link-ul către înregistrarea mea pe blogurile lor, că scriu articole despre mine sau preiau banner-ul de promovare.

Cu mulțumiri generoase pentru toată lumea, voiam să fac și o scurtă trecere în revistă a celor care, în măsura posibilităților, pun umărul și mă ajută cu promovarea online a inițiaiativei:

Eticheta pe internet

Ieri citeam pe LinkedIn un articol intitulat Social Media Etiquette: 12 Step Checklist. Deși mă așteptam să găsesc ceva mult mai amplu, articolul pleacă de la exemplul unor evenimente tragice anunțate via Facebook și ajunge la o trecere în revistă a 12 întrebări pe care utilizatorii de rețele sociale ar trebui să și le pună înainte de a posta, pentru a se asigura că păstrează o etichetă și că nu lezează sentimentele altor utilizatori (cititori / consumatori). Util, dar subțire.

Ca să dezvolt puțin subiectul, îmi permit să adaug câteva norme de bună purtare 2.0 care țin exclusiv de ceea ce mi-ar plăcea mie să regăsesc și în rețelele de socializare, dar mai ales pe bloguri, atât din partea autorului, cât și a comentatorilor:

Lasati job-urile sa vina la mine

Dragilor, fără alte introduceri, voiam să vă anunț că m-am hotărât să-mi #cautjob. Poate unii dintre voi se vor întreba ce-i cu semnul diez pe aici; recunosc că acest anunț este unul pour les connaisseurs. După mai bine de un an fericit ca editor (a se citi, bombastic, un fel de Content and Community Manager) al ghidului turistic online în limba engleză My Destination Romania, e momentul să îmi asum noi provocări.

De pe băncile universității și până acum m-am implicat energic într-o sumedenie de activități, colaborând sau lucrând pentru organizații și companii din țară și străinătate. (vezi Infographic 1)

How to Web Roadshow Craiova

          Cred că a trecut luna de când am primit un mail prin care eram invitată la conferința How to Web de mâine, din Murphy's. Pentru că atunci aveam un program mai strict și nu credeam că voi ajunge, am ignorat mailul. Bine, și din alte două motive:

1. Era invitată o anume doamnă Ilie și mă gândeam că poate pe mama o căutau. :P

2. Eram invitată în calitatea mea de "blogger" activ. Inoportună punere în ghilimele.

          Acum că m-am mai eliberat și fiindcă n-am mai ieșit de mult la o bere, zic să încerc să ajung. Poate n-o să înțeleg eu toate chestiile pe care o să le discute băieții pe acolo - să nu râdeți de mine, da? -, dar măcar o să reprezinte cineva și sexul frumos! Plus că o să revăd câteva persoane (poate recuperez ceva datorie de bere sau prăjituri :D) și o să ajung să-l văd și eu de-aproape pe Bobby Voicu...

          Deci, cu cine mă văd?

Buticul Andei

Din ce în ce mai multă lume refuză (post)modernismul exagerat al modei actuale și se refugiază în gustul fin și delicat al deceniilor trecute. Un colțișor grațios amenajat gășiți în buticul cu haine (sau dichisuri, cum zice ea) hippie, retro și vintage al Andei. Căreia îi urez ... distracție plăcută în noua ei îndeletnicire! :)